mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  



Infectii cu protozoare si helminti consideratii generale
Index » Boli infectioase » Infectii cu protozoare si helminti consideratii generale
» Anisakiaza

Anisakiaza


Share





PATOGENIE
Larvele ingerate patrund in mucoasa digestiva: gastrica, intestinala (la nivelul intestinului subtire si mai rar a colonului), unde produc granuloame eozinofilice, cu indurarea peretelui intestinal si edem, pretand la confuzii diagnostice cu enterite regionale, diverticulite, procese lumorale [6].Ocazional larvele strabat peretele intestinal procand peritonita sau se localizeaza in alte organe abdominale (esofag, rect, mezenter, pancreas, ficat). Sunt posibile reactii flegmonoase, abcese.

Cuprins:

Evoluţie clinică

Diagnostic

Tratament

Profilaxie


Evoluţie clinică

sus sus
Infecţia umană poate evolua asimptomatic sau clinic manifest, în funcţie de localizarea larvelor şi răspunsul organismului uman. Anisakiaza gastrică evoluează ca un sindrom pseudoulceros sau ca o gastrită acută, bolnavii prezentând la câteva ore de la contaminare (în medie la 48 ore), epigastralgii, senzaţie de vomă, hemoragii digestive. Anisakiaza intestinală, întâlnită preponderent în Europa, evoluează ca un sindrom pseudoocluziv sau pseudoapendicular, bolnavii prezentând colici abdominale, febră şi leucocitoză, la aproximativ o săptămână de la consumul peştelui infestat [6,35]. Evoluţia bolii poate fi cronică, cu o durată de luni de zile şi mai rar de câţiva ani.

Diagnostic

sus sus
Diagnosticul orientativ realizat pe baze clinico-epidemiologice, este sugerat şi de hematemeză, anemia microcitară şi eozinofilia moderată (10%) [2, 35]. Eozinofilia poate fi normală atât în anisakiaza gastrică, cât şi în cea intestinală [6].


Diagnosticul parazitologic urmăreşte evidenţierea larvelor în ţesuturi: produse biopsice operatorii, mucoasa digestivă prelevată prin endoscopie şi în lichid de vomică |2, 6,35]
Diagnosticul serologic este impracticabil, în general, şi are o valoare limitată [6]. In laboratoarele specializate, se efectuează reacţii serologice moderne ca imunelectroforeză, imunoblot, dar sunt posibile reacţii încrucişte cu alte nematode.

Tratament

sus sus
Singura posibilitate terapeutică, care are şi valoare diagnostică este extirparea chirurgicală a granuloamelor larvare (a larvelor inclavate în peretele gastrointestinal) [6]. Tratamentul antiparazitar este incert .

Profilaxie

sus sus
Pentru a preveni migrarea larvelor din cavitatea abdominală în musculatură, peştii trebuie eviscerati imediat după capturarea lor sau refrigeraţi. Larvele rezistă la o temperatură de până la 50°C, la concentraţii saline şi la afumare [6].


Este necesară prepararea termică a peştilor la o temperatură de peste 65°C sau congelarea la -20°C, timp de 24 ore, procedee care omoară larvele.


Tipareste Trimite prin email



loading...








Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2020 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor




  Sectiuni Boli infectioase:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai