mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  

Enciclopedie a sanatatii
Index » Sanatatea familiei » Enciclopedie a sanatatii
» O noutate cu traditie foarte veche

O noutate cu traditie foarte veche


Share




MEDIILE de informare ale societatii de consum ne bombardeaza zilnic cu sfaturi cu privire la ceea ce trebuie sa mancam. Dar foarte frecnt se intampla ca ceea ce ei recomanda nu este tocmai cel mai indicat pentru sanatate. Ce trebuie deci sa mancam, pentru a fi sanatosi?
Codul European impotriva Cancerului, elaborat de catre un comitet de experti din toate tarile membre ale comunitatii europene, recomanda la punctul nr. 5: "Sa se manance frecnt fructe, zarzavaturi proaspete si cereale cu un inalt continut de fibra".
Ceea ce in mod deosebit trebuie sa mancam pentru a aa o buna sanatate, sunt tocmai alimentele de origine getala. Fructele, cerealele si zarzavaturile (incluzand rdeturile, leguminoasele si tuberculii), constituie dieta de baza a fiintei umane. Cu aceasta dieta este posibil nu numai a fi bine hranit, ci mai ales, a preni multe boli, intre care si cancerul.


Cuprins:

Alimentaţia originară

Orientul îndepărtat

Naţiunile din orientul apropiat

Orientul mijlociu

Grecii si romanii antici

Naţiunile europene

America de nord

Concluzii


Alimentaţia originară

sus sus
Este un lucru deosebit de curios că dieta bogată în fructe, cereale şi zarzavaturi, pe care Comunitatea Europeană o recomandă acum ca fiind ideală pentru a preveni cancerul şi celelalte boli degenerative, a fost tocmai alimentaţia originară a omului. Cartea Genezei, una din perlele literaturii mondiale, scrisă de către Moise acum 3.500 de ani, spune în primul său capitol, versetul 29: " Vă dau orice fel de plantă care face sămânţă si care creste pe pământ si orice fel de pom care face fructe şi seminţe. Aceasta să fie hrana voastră"


Surprinzător, nu? Omul n-a fost carnivor la început ci vegetarian. Probabil datorită acestui fapt a supravieţuit specia umană, iar astăzi ştim deja că dieta vegetariană este mai sănătoasă şi mai recomandabilă decât cea animală.
De fapt în registrele genealogice cele mai vechi care se păstrează (cartea Genezei), se poate dovedi un fapt foarte evident: când omul a părăsit regimul vegetal originar şi a început să includă alimente de origine animală în dieta sa, longevitatea sa a început să scadă... până la cea din zilele noastre!
Sunt numeroase popoare care de-a lungul istoriei au urmat din diferite motive, această dietă originară şi fundamentală pentru fiinţa umană. Este interesant de amintit şi de verificat astfel, efectele benefice ale acestei diete asupra sănătăţii.

Orientul îndepărtat

sus sus
Budismul, brahmanismul şi hinduismul, aceste mari religi orientale elogiau dieta vegetariană. Totuşi credincioşi care n-o urmează nu sunt pedepsiţi. Călugării budişti consumă alimente de origine vegetală, şi în special care sunt la îndemâna lor. Buda a învăţat că nu trebuie să omori nici o creatură. Primul din cele zece precepte budiste este: "Evită să nimiceşti viaţa". Principiul de a avea grijă de toate fiinţele vii, fără a Ic dăuna în vreun fel, este unul din stâlpii fundamentali ai filozofici hinduiste.
Câteva secole înainte de Hristos, pe măsură ce budismul decădea în India, el a fost introdus în China ajungând a fi religie de stat în
marele imperiu Chinez. Iată unele din maxi-mile populare din acea epocă: "Nu ucide boul care îţi ară câmpul", "Nu te lăsa târât de lăcomia care cere uciderea animalelor". Chiar şi astăzi, principalele produse în dieta poporului chinez sunt: grâul, meiul şi porumbul în nordul ţării, în timp ce în sud, alimentul principal este orezul. Carnea şi laptele se folosesc sporadic doar când posibilităţile o permit.
în timpul secolelor VI şi VII d. Hr. budismul s-a extins în Japonia unde regimul alimentar era şi urmează în continuare a fi bazat pe orez şi fasole. Doar atunci când împrejurările o permit, se consumă peşte.

Naţiunile din orientul apropiat

sus sus
Vechii egipteni, ca unii care erau calificaţi drept "mâncători de pâine", cultivau cereale din timpurile cele mai străvechi.
Studiile care au fost făcute, analizând conţinutul intestinal al mumiilor egiptene arată că alimentaţia lor era aproape în întregime de origine vegetală.
Cu toate că persanii erau omnivori, Porfi-riu (filozof şi istoric grec din sec. III d.Hr.) relatează că membrii castei preoţeşti nu puteau consuma carne.
Cu 1.400 de ani înainte de Hristos, vechii israeliţi, îndeletnicindu-se timp de câteva milenii cu medicina ştiinţifică, deja dispuneau prin inspiraţie divină, de un mănunchi de norme raţionale care se refereau la alimentaţie şi la igienă, norme care sunt la fel de valabile şi astăzi.Consumul de carne era îngăduit ca un aliment de rezervă sau de excepţie şi în orice caz limitat: nu se considera potrivită pentru hrana omului carnea de porc, nici moluştele sau crus-taccele, nici grăsimea animalelor şi nici sângele. Astăzi ştim că toate acestea sunt alimentele
inadecvate pentru sănătate, prin abundenţa lor de colesterrol, acid uric şi de toxine animale.Lintea împreună cu alte leguminoase şi zarzavaturi, a fost alimentaţia aleasă de către linerii evrei deportaţi la curtea regelui Nabucodonosor în secolul VI î. Hr., fapt ce constituie primul experiment asupra nutriţiei pe care istoria îl înregistrează.

Orientul mijlociu

sus sus
Primul regim vegetarian din istorie
Biblia relatează în cartea lui Daniel, un fapt care a atras atenţia cercetătorilor din domeniul nutriţiei: Imperiul Neobabilonian cucereşte şi supune naţiunile din Palestina, între care şi pe cea a iudeilor. Daniel şi alţi trei tineri evrei, sunt duşi ca deportaţi din regatul lui Iuda în Babilon, pentru a fi instruiţi în limba şi în cultura caldeană şi pentru a servi la curte regelui Nabucodonosor. Ne aflăm în secolul al şaselea î. Hr., când Babilonul, cu grădinile sale suspendate şi alte minunăţii, era una din puterile cele mai bogate şi mai înfloritoare ale lumii antice. Să intrăm pentru un moment în sufrageria regală, unde Daniel şi cei trei prieteni ai săi se aşează în jurul mesei, împreună cu tovarăşii lor de exil:
- Scuzaţi domnule intendent - zice Daniel - dar noi nu putem mânca din aceste bucate.
- Cum , ce spui? Dar sunt cărnuri şi vinuri alese, din cele mai bune care se află în Babilon! Cum îndrăzniţi să refuzaţi aceste mâncăruri alese? Vă daţi seama că vă dăm din aceeaşi mâncare cu care se hrăneşte maiestatea sa regele?
- Da, dar noi preferăm să mâncăm zarzavaturi şi alte verdeţuri şi de băut doar apă.
- Sunteţi nebuni! - exclamă intendentul - vă daţi seama că îmi risc postul şi chiar viaţa, dacă regele află că prin faptul că nu aţi mâncat din aceste bucate, veţi ajunge slabi şi gălbejiţi? Daţi-vă seama că răspund de sănătatea voastră!

- Ei bine - zice Daniel - . Noi nu vrem să-ţi aducem vreun neajuns. Să facem o probă: timp de zece zile, ne vei da o alimentaţie vegetariană şi după acest timp să ne cercetezi. Tu vei decide atunci după rezultatele pe care Ic vei vedea. De acord?
Intendentul acestui internat a acceptat proba, fiind sigur că aceşti tineri atât de deosebiţi, măcar că erau curajoşi, nu vor izbuti în ceea ce-şi propuseseră. Insă textul1 ne spune: "La sfârşitul celor zece zile, feţele lor arătau mai bine şi mai hrănite decât ale celorlalţi tineri care mâncau din mâncarea regelui". Şi adaugă în continuare, că începând de atunci, însăşi intendentul le dădea să mănânce zarzavaturi şi alte verdeţuri.
Aceşti tineri evrei au fost protagoniştii, cu şase secole înainte de Hristos, ai uneia dintre primele demonstraţii practice pe care le înregistrează istoria în favoarea alimentaţiei vegetariene. Exemplul lor a inspirat pe mulţi tineri din toate timpurile, care asemenea lui Daniel şi a tovarăşilor săi, au ales să urmeze o alimentaţie simplă bazată pe vegetale.
Rezultatele alimentaţiei vegetariene urmează să fie şi astăzi la fel de favorabile cum au fost în timpul imperiului Neobabilonian, şi încă şi mai mult. Nu ducem lipsă de exemple de atleţi, sportivi, intelectuali şi chiar popoare întregi, care urmând o dictă vegetariană, au atins un înalt nivel de randament fizic şi intelectual ca şi de sănătate. Mai cu seamă, studiile ştiinţifice realizate în ultimii ani (vezi pag. 106-110) acordă încă o mai mare credibilitate acelui prim experiment asupra nutriţiei, înregistrat în cartea biblică a lui Daniel.

Grecii si romanii antici

sus sus
Este interesant de observat cum obiceiurile alimentare ale popoarelor, trec prin diferite etape bine definite. Când un popor luptă pentru dezvoltarea sa, dieta este în mod normal simplă şi consistă în primul rând din alimente de origine vegetală. Pe măsură ce se ajunge la prosperitate, se încetăţeneşte consumul alimentelor de origine animală. Mai târziu se instalează deprinderi ca: propria satisfacţie, lăcomia şi supraalimentaţia. Istoricii şi filozofii din toate timpurile, observând această tendinţă, au ajuns la concluzia că aici se află cauza căderii naţiunilor şi a imperilor. Istoria ne arată că atunci când o naţiune se află la apogeul realizărilor sale, îi urmează alt popor care are un stil de viaţă mai simplu, în care se includ de asemenea şi obiceiurile alimentare.
Cu toate că nu erau strict vegetarieni, filozofii greci Pitagora, Socrate şi Platon. recomandau alimentaţia pe bază de vegetale ca parte a unui program de viaţă natural şi igienic. Ei se opuneau consumului de carne pentru că socoteau că sacrificarea animalelor era lipsită de nobleţe şi înjositoare pentru spiritul uman.
Cetăţenii imperiului roman nu s-au sinchisit de îndemnurile înţelepţilor şi filozofilor lor, ci s-au dedat unui proces de acomodare cu lăcomia şi orgiile care au dus la căderea acelui marc imperiu în mâinile barbarilor, în secolul V după Hristos.

De-a lungul întregului Ev Mediu vegetarianismul a fost practic ignorat; dar unele ordine mănăstireşti se preocupau sa urmeze o dietă sănătoasă şi simpla.
în vârsta de aur a pământului, hrana o formau fructele
şi nimeni nu cuteza să-şi mânjească buzele cu cărnuri sângerânde.
Atunci păsările se puteau
deplasa în siguranţă în văzduh
şi iepurii timizi puteau
alerga în siguranţă printre tufişuri;
iar peştii nu aveau nevoie să se teamă de undiţele viclene.
Peste tot domnea liniştea şi o desăvârşită pace.
OVIDIU
poet latin
sec. I d. Hr.

Naţiunile europene

sus sus
în timpul Renaşterii (sec. XVI) se trezeşte interesul pentru cultora greacă clasică. Studiind scrieriile lui Pitagora, Hipocrate şi a altor înţelepţi greci, unii din filozofii, artiştii şi oamenii de ştiinţă, ca Leonardo da Vinci şi Andrea Vesalio, au descoperit valoarea vegetalelor pentru nutriţie. Totuşi aceste idei erau cunoscute şi urmate de o minoritate cultivată. Marea majoritate a populaţiei, urma o dietă destul de săracă şi monotonă, în care carnea şi mezelurile erau alimentele cele mai apreciate, cu toate că nu dispuneau de ele zilnic.


La sfârşitul secolului XVIII şi începutul secolului XIX, s-au organizat în Anglia primele societăţi vegetariene. A fost o mişcare socială cu preocupări pentru alimentaţie, motivată probabil de viaţa nesănătoasă şi de alimentaţia deficitară a locuitorilor din aglomerările urbane care au luat naştere odată cu revoluţia industrială. Aceste diferite mişcări care au avut loc în Anglia în favoarea unei alimentaţii sănătoase, au fost exportate în coloniile imperiului britanic, în special în America de Nord, unde au prins rădăcini şi s-au dezvoltat cu o intensitate deosebită.

America de nord

sus sus
Acela care a dat un impuls mai mare mişcării vegetariene din Lumea Nouă, a fost reverendul Willam Metcalfe, care în 1817 a emigrat în America de Nord şi a debarcat în Filadelfia împreună cu 41 din enoriaşii săi. Sylvester Graham, un tânăr pastor prezbiterian a fost unul din primii săi adepţi. Graham a intrat în istoria alimentaţiei umane propunând folosirea făinii integrale şi punând în practică o metodă originală pentru dospirea aluatului. Renumitele pâinişoare Graham i-au perpetuat amintirea până în zilele noastre.
Doctorul Kellog,
un pionier al reformei sanitare
Unul din conducătorii acestei înfloritoare mişcări în favoarea alimentaţiei şi a unei vieţi sănătoase, care a avut loc în Statele Unite pe la mijlocul secolului trecut, a fost doctorul John H. Kellog. Sub patronajul Bisericii Creştine Adventiste de Ziua a Şaptea, doctotul Kellog a întemeiat şi a condus în Battle Crcek (Michi-gan), unul din primele şi din cele mai importante sanatorii ale lumii occidentale din timpul acela, unde se aplicau metode revoluţionare de tratament pentru vremurile acelea, ca alimentaţia vegetariană, hidroterapia, masajul şi băile de soare. Trebuie să avem în vedere că pe la mij-
locul secolului al XlX-lea, medicii încă aplicau remedii eroice bazate pe teoria umorilor a lui Galeno, cu prea puţin fundament ştiinţific, ca purgativele sau sângerările şi prescriind în reţetele lor mercurul, stricnina şi alte droguri toxice.

Cu privire la importanţa unei alimentaţii sănătoase, la fizioterapie, la igienă şi la medicina preventivă în general, se ştia foarte puţin sau deloc.
împrejurul acestui sanatoriu adventist din Battle Creek, precursor în aplicarea remedilor naturale cu bază ştiinţifică, atât în prevenirea ca şi în tratamentul bolilor, a apărut cunoscuta industrie alimentară Kellog, condusă de un frate al doctorului Kellog, numit William. Astăzi când s-a scurs deja mai bine de un secol,dejunul pe bază de cereale integrale continuă să fie numit "dejunul Kellog".
O femeie preia conducerea
Printre pionierii reformei sanitare care a început în Statele Unite la jumătatea secolului trecut se detaşează o femeie: Ellen G. White. Fără să aibă studii academice deosebite, ea a scris de-a lungul vieţii sale mai mult de 100.000 de pagini de text, dintre care multe în legătură cu sănătatea şi alimentaţia şi care continuă să se publice şi în zilele noastre într-o mulţime de limbi.
In 1863 când se ştia foarte puţin cu privire la influenţa hotărâtoare a alimentaţiei în prevenirea bolilor şi încă şi mai puţin se ştia despre rolul colesterolului şi al grăsimilor în declanşarea bolilor de inimă (arterosclcroza coronariană şi infarct).

Ellen G. White recomanda cu insistenţă un regim pe bază de vegetale, (fructe, cereale şi zarzavaturi) în care să nu se afle grăsimi de origine animală. Ea propunea folosirea uleiului de măsline în loc de unt şi folosirea cumpătată a laptelui integral şi a ouălor.
Când ea a făcut aceste afirmaţii, acum mai bine de o sută de ani, doar puţini erau dispuşi să accepte asemenea reforme dietetice. în realitate în această epocă nu exista nici o raţiune ştiinţifică pentru a le pune în aplicare. Dar, la jumătatea secolului nostru creşterea frecvenţei bolilor cardiovasculare în ţările dezvoltate, au determinat pe oamenii de ştiinţă să caute cauza lor în alimentaţie. Astfel pe la mijlocul deceniului al şaselea s-a ajuns la concluzia că colesterolul aflat în grăsimile de origine animală (carne, mezeluri, unt, gălbenuş de ou) era principalul factor determinant în ateroscleroză (întărirea şi îngustarea arterelor), împreună cu alţi factori ca fumatul, lipsa de exerciţiu fizic şi tensiunea nervoasă.

Astăzi toată lumea este preocupată de colesterol şi sunt foarte numeroase produsele alimentare pe care stă scris vizibil "Fără colesterol". Având în vedere că colesterolul se găseşte doar în alimentele de origine animală şi că nici un aliment de origine vegetală nu-1 conţine, reiese limpede că un regim vegetarian aşa cum îl propunea doamna White, prezintă multe avantaje în ceea ce priveşte prevenirea infarctului de miocard şi a altor afecţiuni cardiovasculare, în ţările din Europa centrală şi în partea de nord a continentului, unde consumul de unt este tradiţional foarte ridicat, autorităţile sanitare au iniţiat campanii în care populaţia este sfătuită să părăsească consumul untului şi să-1 înlocuiască prin uleiuri vegetale. Astfel, acum este vorba de "muntele de unt" excedentar care se află în Europa centrală şi care cauzează probleme autorităţilor Comunităţii Europene care un ştiu cum să scape de el. De asemenea astăzi sunt preferate produsele lactate degresate care au o mai mică cantitate de grăsime animală (laptele are de la 30 la 40 de grame de grăsime la litru) şi de asemenea se recomandă să nu se abuzeze de zahărul rafinat şi de dulciuri, întocmai cum propunea Ellen G. White acum mai bine de o sută de ani.
Alt subiect în care această pionieră a educaţiei sanitare a dovedit o clarviziune deosebită, a fost relaţia dintre alimentaţie şi cancer.

Ea recomanda reducerea consumului de carne şi creşterea aportului de alimente vegetale (fructe, cereale şi zarzavaturi), ca un mod de a preveni cancerul. Foarte puţini au luat în serios sfaturile sale. Dar astăzi, aşa cum am mai spus, Codul European împotriva Cancerului sfătuieşte între altele să se consume din belşug fructe, verdeţuri şi cereale care au un conţinut de fibră ridicat. Nimeni nu mai recomandă astăzi să se consume carne ci dimpotrivă: să se reducă consumul ei şi să fie înlocuită prin alimente vegetale. Legătura dintre consumul de carne şi cancerul de colon a fost dovedită cu prisosinţă.
Numărul din 4 martie 1993 al prestigioasei reviste medicale "New England Journal of Medicine" publica rezultatele cercetărilor efectuate de către doctorul Joan Sabate la facultatea de Sănătate Publică a Universităţii din Loma Linda (California), după care cunsumul regulat de nuci şi alte fructe oleaginoase uscate, pe lângă faptul că oferă un excelent aport de proteine şi grăsimi vegetale de mare valoare biologică, reduce nivelul colesterolului. Ellen G. White spunea din 1905, că fructele uscate oleaginoase (nucile, alunele, migdalele, etc.) pot să înlocuiască carnea în mod avantajos şi recomanda consumul lor regulat.

Până nu de mult, fructele oleaginoase erau considerate ca un produs alimentar suplimentar, pentru "a ciuguli" cu ocazia sărbătorilor şi cocteilurilor, fără o valoare dietetică deosebită.
învăţăturile acestei neînsemnate femei au dat un impuls remarcabil mişcării vegetariene şi reformei sanitare care a început în Statele Unite acum aproximativ 150 de ani. Ea a fost de asemenea printre primii care au ridicat glasul pentru a semnala primejdia fumatului, atunci când nimeni nu bănuia că era cancerigen ci mai mult de cât atât era recomandat şi prescris de către medici. La fel putem să spunem cu privire la folosirea drogurilor şi a băuturilor alcoolice.
Societatea are o mare datorie de mulţumire şi de recunoştinţă faţă de acest grup de pionieri ai sănătăţii publice. Aceştia şi-au propus ca obiectiv al reformelor lor, să asigure cea mai înaltă dezvoltare a corpului, a minţii şi a spiritului, pentru binele omenirii. Şi au realizat acest lucru. învăţăturile lor constituie încă şi astăzi un punct de referinţă pentru toţi acei care se ocupă de sănătatea şi bunăstarea individuală şi publică şi sunt deja urmate în mod conştient sau inconştient, de milioane de persoane din lumea întreagă.


Concluzii

sus sus
Aşa cum putem vedea, sunt mulţi acei care de-a lungul istoriei omenirii au ales o alimentaţie vegetariană fie pentru binefacerile pe care aceasta le aduce sănătăţii, fie pentru motive filozofice sau religioase. Alimentaţia pe bază de vegetale, fructe, cereale şi zarzavaturi nu este de fapt nici o modă, nici o idee radicală, ci un principiu foarte vechi care are la originea sa însăşi crearea fiinţei umane.
Vegetarianismul poate să fie nou pentru unii, dar nu pentru omenire, care 1-a practicat de milenii bucurându-se de binefacerile sale.



Tipareste Trimite prin email







Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2019 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor

  Sectiuni Sanatatea familiei:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai