mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  



Enciclopedie a sanatatii
Index » Sanatatea familiei » Enciclopedie a sanatatii
» Anatomia si fiziologia ochiului

Anatomia si fiziologia ochiului


Share





Odata cu discutarea tehnologiei computerelor ar fi util sa prim in detaliu anatomia ochiului si functionarea sa in timpul folosirii computerului. Ochii reprezinta poarta noastra spre lumea inconjuratoare. Ochii strang informatii zuale si le transmit creierului care le sintetizeaza sub forma unei imagini a mediului fizic, inconjurator noua la im moment dat. Vederea sta, de asemenea, la baza dezvoltarii noastre intelectuale prin citire si scriere.
Lumina intra in ochi printr-o deschidere ajusila numita iris ( . 3). Irisul este zona pigmentata a ochiului ce determina culoarea ochiului (albastru, caprui, verde). In centrul irisului se gaseste o zona neagra, pupila, care este marita sau micsorata cu ajutorul unor muschi ce controleaza cantitatea de lumina ce intra in ochi.Puteti testa raspunsul ochiului la diverse nivele de lumina urmarind variatia dimensiunii pupilei, prind in oglinda si stingand si aprinzand lumina.




Cristalinul focalizeaza lumina ce intra in ochi in zona fotosen-sibila (retina) in spatele ochiului. Cristalinul se poate, fie alungi, fie scurta, pentru a permite reglajul necesar focalizarii clare a imaginii pe retina. Retina are celule fotosensibile (celule cu bastonase si conuri) ce pot fi prite ca o prelungire a creierului nostru. Aceste celule sunt sensibile la lumina si inregistreaza imaginile zuale captate de ochi. Bastonasele functioneaza in special pentru conditiile de lumina slaba si au ca functie, diferentierea intre nuantele de gri si negru. Conurile actioneaza in conditii de iluminare mai puternica, cum ar fi lumina normala a zilei si rolul lor principal este diferentierea culorilor. Bastonasele si conurile, impreuna pelucreaza imaginile luminoase sj creeaza o "imagine" neurologica pe care mintea o interpreteaza.

Exista o serie de sase ner care controleaza miscarile exterioare ale ochiului. . 4. prezinta acesti muschi ale caror functii sunt prezentate in Tabelul 2. Deseori muschii actioneaza in opozitie cum ar fi exemplul bicepsului care flexeaza bratul in timp ce tricepsul il indreapta. Aceeasi situatie este intalnita si in cazul muschilor ochiului. Muschii obliqus inferior si rectus superior lucreaza impreuna pentru rotirea globului ocular direct in sus, iar obliqus superior si rectus inferior il rotesc direct spre in jos. Rectus lateralis intoarce globul ocular spre exterior iar rectus medialis spre interior.
Sa vedem acum, felul in care utilizarea terminalului deo poate conduce la incordarea ochilor si oboseala muschilor acestora. Pe parcursul zilei, ochiul este pozitionat continuu de muschi. Atunci cand citim un rand al unui text ochii il urmaresc de la stanga la dreapta si inapoi. Urmarirea imaginii de pe ecranul computerului necesita si miscarea ochiului in jos. Operatorul obisnuit face pe terminalul deo mai mult de 30.000 de miscari ale ochiului pe zi. In plus, pentru urmarirea textului pe ecran, exista miscarea ochiului de la documentul de scris la tastatura, la ecran si inapoi.

Fiecare miscare a ochiului necesita adaptarea intregului sistem zual la distante si moduri de iluminare diferite. Atunci cand stam la computer si ne mutam atentia de la ecran la hartiile cu care lucram sau prim in jurul nostru prin birou, de fiecare data trebuie sa ne refocali-zam ochiul. De fiecare data cand schimbam distanta de focalizare muschii ciliari trebuie sa modifice forma cristalinului pentru a asigura aparitia unei imagini clare pe retina. Schimbarea de la ecranul slab luminat al computerului la lumina puternica a mediului inconjurator din incaperea in care ne aflam necesita schimbarea marimii pupilei. Pentru ca aceasta modificare a dimensiunii pupilei sa aiba loc in interiorul irisului, muschii radiali se dilata sau muschii circulari se contracta. Oboseala ochilor prone si din incarcarea statica a muschilor ceruta de mentinerea ochilor atintiti asupra ecranului, cu miscari foarte reduse, pentru perioade de timp prelungite. Inchipuiti-va ca tineti un brat intins. Deja dupa unul sau doua minute bratul se ingreuneaza devenind parca de plumb. Un programator care se concentreaza asupra ecranului incercand sa gaseasca o scapare intr-o linie de cod poate simti un disconfort similar ca urmare a suprasolicitarii statice a muschilor ochiului.
Stanga - dreapta - sus - jos - aproape - departe - lumina -intuneric - cu genul acesta de exercitii fizice orice instructor de gimnastica aerobica s-ar putea declara perfect multumit. Din pacate, din cauza cerintelor zuale impuse de folosirea terminalului deo muschii ochiului sunt deseori suprasolicitati. Exercitiile tacute cu moderatie sunt bune dar atunci cand den prea intense se pot dovedi daunatoare.



Se instaleza oboseala, capacitatea noastra de concentrare scade aflandu-ne din ce in ce mai puternic sub amenintarea termenelor de scadenta a lucrarilor si ca rezultat apar incordarea la nivelul ochilor, dureri de cap, iriilitate, productitate scazuta si continuarea stresului de la locul de munca acasa, in timpul nostru liber.
Modelarea vederii
Optometristii au propus diferite mijloace de modelare a vederii pentru a putea explica modul in care ochiul proceseaza imaginile. Cel mai des intalnite modele folosite pentru descrierea vederii sunt cele traditionale (numite si clasice), medicale si de comportament. Aceste modele au diversi sustinatori si descriu procesul vederii in moduri diferite.
Conform modelului traditional (cateodata numit clasic), abilitatea unei persoane de a vedea cu claritate la o anumita distanta reprezinta o masura a vederii bune. Stramosii nostri depindeau
de o vedere excelenta la departare pentru vanatoare si etarea animalelor de prada. Oricum, in epoca noastra, vederea la distanta este mai putin importanta. In ultimii cincizeci de ani, in multe tari dezvoltate, cum ar fi Statele Unite, economia a evoluat de la industria intensiva la cunoasterea intensiva. Pe masura ce omul a devenit mai invatat, abilitatea de a-si folosi ochii la distante mici a devenit, treptat, o necesitate.

De aceea, in lumea moderna, o vedere foarte buna la distanta nu mai este neaparat un etalon al vederii bune, in special in conditiile in care oamenii sunt din ce in ce mai dependenti, in castigarea existentei de vederea de aproape.
Modelul medical al vederii incearca sa coreleze problemele de vedere cu bolile, genetica si conditiile fizice ce afecteaza vederea. Ochiul "sanatos" ar trebui sa fie capabil de procesarea informatiei zuale fie de aproape fie de la distanta, fara a da dovada nici unui fel de probleme patologice. Pe baza acestui model, urmarirea efectelor negative ale utilizarii terminalelor deo necesita cautarea dolor existentei unor boli ale ochilor, a unor factori ereditari sau a unor probleme fizice. Acest model nu poate da insa explicatii in cazul problemelor aparute la utilizatorii perfect sanatosi.

Modelul comportamental, dezvoltat in ultimii cincizeci de ani este cel mai recent si mai complet model folosit pentru explicarea vederii. Modelul acesta se bazeaza pe o ramura a optome-triei numita optometrie comportamentala (behaoral optome-try). Optometristii din aceasta ramura cred ca vederea este un proces complex ce se invata si se perfectioneaza. Astfel, mediul inconjurator si interactiunile cu celelalte simturi ne pot influenta vederea. Modelul comportamental al vederii deriva din numeroase alte domenii, inclusiv optometria, nutritia, dezvoltarea cuplului, psihologia, neurologia si fiziologia. model va fi prezentat mai detaliat in Capitolul 5 - Tehnici de formare a vederii.

PUNCTE CHEIE
» Terminalul deo-display foloseste pentru crearea ecranului un tub catodic.
» Utilizatorul interactioneaza cu computerul in primul rand prin intermediul vederii.
» Interactiunea computer - ochi solicita foarte puternic sistemul nostru zual.





Tipareste Trimite prin email















Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2019 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor
Antidoturi la imbatranire
Cele mai bune plante de leac
Cind plecati in calatorie
Conduita in afectiunile frecvente
Conduita in afectiunile grave
Eliminarea stresului
Energizante
Exercitii fizice pentru sanatate
Hrana pentru sanatate
Imbunatatirea dispozitiei
Lupta cu infectiile
Sanatatea emotionala
Sanatatea barbatilor
Sanatatea copiilor
Sanatatea femeilor
Sanatatea sexuala
Sanatatea intregului organism
Sanatatea mentala
Stimulatori ai imunitatii
Tratamentul leziunilor frecvente


  Sectiuni Sanatatea familiei:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai