mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  



Partea speciala
Index » Tumori ale capului si gatului » Partea speciala
» Mucoasa bucala

Mucoasa bucala


Share





Anatomia
Mucoasa bucala acopera fata interna a obrajilor si a buzei. Peretii laterali ai cavitatii bucale sunt formati de obraji, care sunt constituiti din muschiul buccinator, acoperit pe fata interna de un strat de mucoasa care se intinde de la santul gingivobucal superior la cel inferior si de la comisura laterala a buzelor situata anterior, pana la ramul ascendent al mandibulei situat posterior. Ea se continua cu mucoasa gingiilor, iar posterior se termina cu trigonul retromolar. Glanda parotida se deschide prin canalul Stenon la nilul mucoasei bucale, deasupra celui de-al doilea molar superior. Vascularizatia este asigurata de ramurile arterei faciale. Limfaticele din aceasta zona trec prin muschiul buccinator si urmeaza na faciala, pentru a se varsa in ganglionii submaxilari si cervicali superiori. Nervul bucal lung, o ramura a nervului mandibular (V), reprezinta nervul senzitiv al mucoasei bucale si al tegumentelor obrazului care acopera muschiul buccinator.



Anatomia patologica

Majoritatea tumorilor maligne sunt carcinoame cu celule scuamoase cu grad scazut de malignitate si frecnt apar pe fondul unei leucoplazii.
Rareori sunt nediferentiate, asociindu-se cu ulceratie, invazie rapida a obrazului si uneori perforatia tegumentelor si formarea unei fistule salivare oro-cutanate, numite si orostoma. Pacientii prezinta adenopatii submaxilare la internare intr-un procent ridicat.


Tipuri de diseminare

Majoritatea carcinoamelor cu celule scuamoase provin din peretii laterali. Leziunile precoce sunt tumori discrete, elevate, adesea exofitice. Cele avansate infiltreaza muschiul buccinator si tegumentele. Uneori, tumorile apar in santurile gingivobucale, invadand gingiile si osul subiacent. Cancerele dezvoltate din mucoasa umeda a buzelor sunt extrem de rare.
Extensia limfatica se face in ganglionii submaxilari si subdigastrici.


Semne clinice

Leziunile precoce sunt in general asimptoma-tice, fiind descoperite in general cu ocazia unui examen stomatologic, fiind adesea dezvoltate pe fondul leucoplaziei. Produc o senzatie de corp strain simtit cu varful limbii, fiind nedureroase. Obstructia canalului Stenon duce la marirea de volum a glandei parotide. Uneori evolueaza posterior in spatele rafeului pterigo-mandibular, invadand buccina-torul sau muschii maseteri, asociindu-se cu tris-mus. Pot sangera in contact cu dintii sau dupa folosirea gumei de mestecat.

Forme clinice
O forma mai putin agresiva a cancerului bucal este intalnita la cei care prizeaza sau mesteca tutunul, fiind denumita carcinom rucos, care apare in santul gingivo-bucal, avand o evolutie lenta, uneori de ani de zile. Invazia tumorii este locala, metastazele la distanta nefiind observate decat la pacientii care au fost in prealabil iradiati. Macrosco-pic leziunile rucoase prezinta o forma exofitica cu aspect alb, burjonant. Uneori se pot extinde la intreaga suprafata a mucoasei bucale, invadand mandibula sau, mai rar, maxilarul superior. Diagnosticul histologic este dificil datorita leziunilor inflamatorii asociate. Carcinomul rucos este radiosensibil, dar are o tendinta marcata la recidiva. Caracteristica esentiala la aceste tumori este de a dezvolta un grad mai inalt de malignitate si de a metastaza dupa o prealabila iradiere. De aceea tratamentul primar in leziunile rucoase consta in excizie larga. Evida-rea ganglionara radicala nu este recomandata, deoarece metastazele cervicale nu sunt frecnte.In formele nediferentiate, rezectia in bloc a obrazului si evidarea ganglionara radicala reprezinta tratamentul chirurgical de electie. Asocierea radiote-rapiei preoperatorii este benefica. Supravietuirea de peste 5 ani este de 54%; in leziunile rucoase bine diferentiate prognosticul este mult mai bun.



Tratament

Alegerea tratamentului
Leziunile mici sub 1 cm sunt tratate prin simpla excizie si sutura primara. Leziunile mici, intre 1 si 3 cm, sau care intereseaza comisura buzelor se trateaza prin rontgenterapie. Leziunile mai mari sunt tratate fie prin tratament chirurgical, fie prin iradiere sau ambele. Iradierea cu doze mari a maseterilor poate duce la trismus. Daca tumorile intereseaza mandibula sau maxilarul superior, se prefera tratamentul chirurgical, care consta in rezectia osului si a tesuturilor moi completate cu o proteza maxilara. Rezectia care intereseaza toata grosimea obrazului, necesita plastie cu un lambou musculocutanat.



Tipareste Trimite prin email








Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2020 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor




  Sectiuni Tumori ale capului si gatului:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai