mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  



Partea speciala
Index » Tumori ale capului si gatului » Partea speciala
» Cavitatea bucala

Cavitatea bucala


Share





Catatea bucala este formata din buze, -seul bucal, cele 2/3 anterioare ale limbii (portiunea situata anterior de papilele circumvalate), mucoasa bucala, gingiile superioare si inferioare, palatul dur si trigonul retromolar. Opt la suta din tumorile maligne apar in aceasta arie, 95% fiind carcinoame scuamoase. Cancerul catatii orale este mult mai frecvent la barbati (10:1). Ca factori etiologici au fost incriminati: fumatul, alcoolul, sifilisul si igiena bucala deficitara. Se pare ca fumatorii de pipa si tigari de foi sunt mai expusi. Mestecatul tutunului si asocierea nucii de betel cresc incidenta neoplasmului, in 42% din cazuri, in antecedentele bolnavului poate fi detectat alcoolismul. Cancerul se poate dezvolta pe o glosita luetica, caracterizata prin fisuri longitudinale si placi groase de hiperkeratoza.
Leziuni benigne. Cele mai frecvente tumori benigne ale catatii bucale sunt hiperplazia inflama-torie si chisturile. Mai rar intalnite sunt granuloa-mele cu celule gigante, tumorile salivare, mioblas-toamele cu celule granuloase, chisturile dermoide si hemangioamele .


Hiperplazia inflamatorie. Factorii iritati mecanici, cum este suptiunea mucoasei bucale printr-un spatiu edentat, abuzul de guma de mestecat sau proteze dentare neadecvate, pot produce o leziune de tip inflamator edematoasa, ulterior fibroasa denumita polip fibroepitelial. Acestea pot aparea si la nivelul limbii sau buzei. Atunci cand apar la nivelul mucoasei vestibulare, in vecinatatea gingiei, sunt numite epulis. intr-un stadiu tardiv cu scleroza avansata se foloseste termenul de fibrom de iritatie. Ceea ce este important este sa ne asiguram de caracterul benign al leziunii, care de obicei nu este ulcerata. in caz de dubiu vom recolta o biopsie din zona suspecta.
Chisturile. Chisturile mucoase (mucocel), reprezinta o leziune bucala obisnuita, fiind situate de obicei la nivelul buzelor, seului bucal, limbii si a mucoasei bucale, rezultand din ruptura canalelor salivare minore cu revarsarea mucusului in tesuturile inconjuratoare, neavand un invelis epitelial (pseudo-chisturi). Dimensiunea lor variaza intre 1 mm si 2 cm diametru si apar ca niste leziuni elevate, translucide, albastrui ale mucoasei, sediul de elec-tie fiind pe fata interna a buzelor. Tratamentul consta in excizie sau dezoperculare. Uneori pot aparea mucocele mai voluminoase prin ruptura canalelor excretorii ale glandelor salivare majore ale seului bucal (linguala si submaxilara), care au fost denumite ranule (grenuete). Grenueta este o tumora chistica care se dezvolta in regiunea sublinguala laterala, de unde si denumirea de grenueta sublinguala. Grenueta se extirpa in totalitate sau se poate marsupializa. Peretele grenuetei fiind subtire si friabil, extirparea este adesea delicata, marsupializarea fiind un procedeu mai usor de realizat. Grenueta suprahioidiana este o tumora chistica care se extinde de la o grenueta sublinguala. O varianta a acesteia poate fi grenueta "in bisac,,, care prezinta o portiune craniala si alta mai voluminoasa caudala produse prin strangularea la nivelul milohioidianului. Pentru extirparea acesteia este necesar un abord mixt, atat pe cale externa cat si pe cale endo-bucala. Uneori adenita sublinguala sau ranula se manifesta prin tumefactia seului bucal si a fetei inferolaterale a limbii, fiind produsa de un calcul inclavat in canalul glandei sublinguale.

Chisturile dermoide se dezvolta la nivelul -seului bucal sau a bazei limbii, de-a lungul liniei mediane, contin fire de par, resturi dentare si au un invelis epidermic. Tratamentul este chirurgical si consta in excizia chistului, care poate fi facuta pe cale bucala sau extrabucala. Se enucleaza usor avand o capsula groasa.
Granuloamele periferice cu celule gigante. Sunt situate de obicei la nivelul gingiilor, pe pa-pilele interdentare. Macroscopic apar ca tumori se-sile, netede, rosietice, cu crestere lenta. Histologic leziunea este acoperita de un epiteliu pamentos stratificat, cu proliferari fibroblastice, celule gigante multinucleate si impregnatii cu hemosiderina. Uneori prezinta spiculi ososi. Leziunea se aseamana cu tumorile osoase cu celule gigante din hiperpara-tiroidism. Numele de periferic indica apartenenta la tesuturile moi, spre deosebire de central care se refera la tumorile osoase. Cand apar la nivelul mandibulei sau a maxilarului superior, pot fi confundate cu tumorile cu celule gigante ale oaselor lungi, dar spre deosebire de acestea nu au tendinta de ma-lignizare. Tratamentul consta in excizie completa.


Fibroamele periferice. Sunt situate de asemenea la nivelul gingiilor fiind asemanatoare cu granuloamele cu celule gigante avand insa o consistenta mai ferma si fiind mai bogate in tesut fibros.
Granuloamele piogene. Sunt tumori pediculate sau sesile care sangereaza usor la atingere fiind hipervascularizate. Atunci cand sunt situate la nivelul gingiilor sunt asociate adeseori cu sarcina, fiind denumite granuloma gradarum, disparand dupa nastere.
Tumorile salivare. Denumite si adenoame pleio-morfice (tumori mixte) pron din cele 400-700 glande salivare minore, avand potential de maligni-zare si recidiva in caz de excizie incompleta.
Hemangioamele. Hemangioamele capilare apar de obicei la nivelul mucoasei bucale a nou-nascu-tilor, avand uneori tendinta la regresiune spontana la varsta de cinci ani. Apar ca niste leziuni mici, intunecate, submucoase. Ele nu necesita un tratament deosebit. Rareori cuprind aproape in intregime mucoasa bucala, necesitand excizie si multiple procedee de plastie.
Mioblastoamele cu celule granuloase. Se dezvolta de obicei in grosimea muschilor limbii putand fi descoperite prin palpare. Nu prezinta potential malign.
Hiperkeratoza. Macroscopic apare sub forma unor pete albicioase la nivelul mucoasei bucale, denumite leucoplazie, care reprezinta o leziune pre-
canceroasa. Microscopic se observa trei tipuri de leziuni: hiperplazia inflamatorie, keratoza si diske-ratoza. Pot aparea uneori dupa proteze dentare inadecvate. Sunt asemanatoare cu tumorile epidermoide, ceea ce a facut sa fie numite hiperplazie pseudo-epiteliomatoasa. Keratoza este o reactie obisnuita a mucoasei bucale la un factor iritativ si poate aparea in prezenta unui lichen , a lupusului discoi-dal cronic si a bolii Darier. Diskeratoza, pierderea stratificarii si orientarii normale a celulelor, asociata cu anomalii de marime sau forma si discromie, este deja un stadiu mai avansat care poate preceda ma-lignizarea. Initial apar placi albe, subtiri nesemnificative, dar ingrosarea ulterioara a acestora poate sa ascunda un cancer in situ, necesitand o biopsie. Badijonarea cu albastru de toluidina este foarte utila in desenarea hartilor de displazie.
Placile limitate de diskeratoza se tratateaza prin excizie locala. Radioterapia este contraindicata in aceste leziuni precanceroase.
Tumorile maligne. Cancerele epidermoide cu grad scazut de malignitate constituie majoritatea tumorilor din catatea bucala, variind de la tumorile foarte diferentiate, dificil de deosebit histologic de hiperplazia inflamatorie, pana la cele mai putin bine organizate, asociate de obicei cu perle hiperkera-tozice. Formele nediferentiate si anaplastice sunt rare ca si adenocarcinoamele, carcinoamele chisti-ce adenoide si mucoepidermoide derivate din glandele salivare minore84.
Stadializarea tumorilor primare ale catatii orale dupa AJCS este urmatoarea:


Tx - nu exista date asupra tumorii primare

To nu se edentiaza tumora primara


TIS - carcinom in situ

T, - diametrul cel mai mare al tumorii primare este sub 2 cm
T2 - diametrul cel mai mare al tumorii primare intre 2-4 cm
T3 - diametrul cel mai mare al tumorii primare este mai mare de 4 cm
T4 - tumora masiva cu diametrul mai mare de 4 cm, cu invazie profunda care intereseaza muschii pterigoidieni, baza limbii sau tegumentele cercale.


Tipareste Trimite prin email








Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2020 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor




  Sectiuni Tumori ale capului si gatului:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai