mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Tumorile intestinului subtire
Index » Patologia chirurgicala a intestinului subtire » Tumorile intestinului subtire
» Carcinoidul intestinului subtire

Carcinoidul intestinului subtire







Sindromul carcinoid benign
Carcinoidul este o tumora endocrina dezltata din celulele cromafine ale tubului digestiv apartinand sistemului A.P.U.D. (Amino Precursor Uptake and Decarboxilation) cu potentialitate maligna, lo-calizandu-se cu predilectie pe intestinul subtire (8, 13, 24, 29).
Anatomie patologica
Localizarea cea mai frecventa este pe ileonul distal (40%) la doua laturi de deget de vaivula ileo-cecala.
Tumorile carcinoide isi au originea in structurile glandulare ale intestinului, din celulele Kultschitzki ale glandelor Lieberktihn. Desi originea lor este glandulara, dezltarea este submucoasa si apar sub forma unor noduli mici cu diametrul de 1-2 cm de culoare albicioasa, cu elutie lenta, externa, cu potential malign (29, 32).


Microscopic tumorile sunt alcatuite din celule mici, poligonale asezate in grupuri compacte dispuse circular sau liniar, care prezinta din loc in loc lumene glandulare. in raport cu proprietatea de a fixa si reduce sarurile de argint tumorile pot fi: argentafile (argentofinoame) si argirofile, care nu reduc sarurile de argint; ambele forme se intalnesc in intestin, insotite sau nu de sindrom carcinoid.
Caracterele histologice ale tumorilor nu permit afirmarea cu certitudine a caracterului benign sau malign al acestora. Considerate de Oberdorfer drept tumori benigne, carcinoidul intestinal s-a dovedit a fi malign, cu o mare putere de a da metastaze in ganglioni, ficat sau plaman.
Extensia carcinoidului are loc atat spre lumenul intestinal cat si spre seroasa, pe care o invadeaza si se continua cu invazia mezenterului si a perito-neului. in mezenter stimuleaza considerabil reactia fibroblastica care determina un proces de fibroza retractila, marginea mezenterica a intestinului plisan-du-se ca un acordeon. Acest fenomen determina angularea si torsiunea, factori ce predispun la ocluzie. Prin extensia atat mezenterica, cat si ganglionara, in proces poate fi prinsa artera mezenterica ducand la instalarea fenomenelor ischemice si in-fectioase, pana la aparitia infarctelor intestinale. Toate aceste fenomene sunt induse de serotonina.
Elutiv, apar metastazele hepatice si ganglio-nare. Ficatul creste in dimensiuni, fenomen constatat clinic, dar insotit deseori de o simptomatologie minima si cu teste de explorare hepatica normale. S-au descris si metastaze osoase si chiar miocardice.
Observatia clinica a demonstrat ca puterea carcinoidului intestinal de a produce metastaze este direct proportionala cu:
- marimea tumorii;


- localizarea;

- puterea de penetrare si cresterea tumorii. Astfel se considera ca tumorile mai mici de 1 cm
sunt benigne, in timp ce tumorile de 1-2 cm dau metastaze in proportie de 4%, iar cele peste 2 cm -80% metastaze (Peskin, Asloff - citati de Setlacec). Din punct de vedere biologic tumorile carcinoide secreta o multitudine de amine si peptide biogene active. Pe langa serotonina mai apar: substanta P, neurotensina, prostaglandine, substante responsabile de producerea semnelor clinice. Tumorile carcinoide localizate pe stomac, duoden sau pancreas secreta substante (ACTH, gastrina, insulina etc.) care determina aparitia de sindroame specifice: Zollinger-Ellison, sdr. Cushing etc.


Semne clinice

Boala apare intre 20-80 ani cu o medie de 60 ani. Sunt afectate ambele sexe cu o usoara predominanta a sexului masculin (32).
Majoritatea tumorilor carcinoide sunt asimpto-matice si descoperite intamplator in timpul unei laparotomii pentru alte afectiuni. Tumorile sunt mici si nu depasesc 1 cm diametru. De aici necesitatea explorarii minutioase a intestinului in timpul la-parotomiilor.
Alteori, apar semne asemanatoare tumorilor maligne intestinale de alta natura:
- durerea abdominala fara o topografie precisa, insotita deseori de tulburari dispeptice, este intermitenta datorita obstructiilor intestinale cu acelasi caracter. Sindroamele subocluzive ca si sindromul Konig sunt manifestari posibile in elutia tumorilor carcinoide;
- diareea apare ca simptom precoce, precedand in timp fenomenele clinice clasice ale bolii. Este rezistenta la tratament si apare in crize periodice pe fondul unei scaderi in greutate.
- hemoragia este rara si se datoreaza ulceratiei mucoasei prin tumora sau invaginatie.
Datorita procesului de scleroza si compresiuni ganglionare a arterei mezenterice superioare apar fenomene ischemice care pot elua spre infarct intestinal.
Cel mai important semn obiectiv este perceperea unei formatiuni abdominale ca semn initial dar, din pacate, rar intalnit (32).
Trasatura caracteristica a carcinoidului intestinal in atie cu alte tumori este dezltarea lenta a acestuia si aparitia tardiva a metastazelor.


Diagnostic

Din cauza dimensiunilor mici si situatia lor anatomica in raport cu pliurile mucoasei, tumorile carcinoide determina rar tulburari functionale insotite de manifestari clinice. Ca urmare diagnosticul nu este posibil decat cu ocazia unei laparotomii efectuate pentru alte afectiuni.
C/7. Mortel arata ca durata simptomelor pana la precizarea diagnosticului este de 2 pana la 20 ani, datorita lipsei unei simptomatologii evidente. Acest lucru creeaza erori de tratament, iar in momentul cand diagnosticul se poate preciza este deja prea tarziu.


Examenele paraclinice pot aduce unele informatii.
Examenul radiologie poate detecta numeroase defecte de umplere, fie datorita tumorilor, dar mai ales fibrozei mezenterice, rigiditatii intestinale, precum si calcifierilor mezenterice (. 8).

Ultrasonografia si computer-tomografia pot detecta unele tumori, adenopatiile si mai ales metastazele.
Angiografia poate evidentia modificarile vasculare determinate de fibroza mezenterica, precum si metastazele hepatice.


Tratament

Tratamentul este chirurgical si depinde de marimea si localizarea tumorii, de prezenta sau absenta metastazelor hepatice.In tumorile mici, dar limitate ca intindere pe intestin, enterectomia este indicata. in prezenta tumorilor multicentrice este necesara enterectomia largita cu ridicarea statiilor ganglionare regionale.
Localizarea ileala impune de regula hemicolec-tomia dreapta. in cazul localizarii apendiculare alegerea metodei de tratament este in functie de marimea tumorii. Pentru tumorile mai mici de 1 cm, apendicectomia simpla este suficienta. in cazul tumorilor de 2 cm sau mai mari, hemicolectomia dreapta este operatia standard.


Sindromul carcinoid malign

Acest sindrom apare in 10% din cazurile cu tumori carcinoide si metastaze hepatice (9, 18).


Semne clinice

Acest sindrom se caracterizeaza clinic prin:


- hepatomegalie;

- flush-ul (80%) reprezinta simptomul caracteristic si se manifesta printr-o coloratie rosu-aprins care intereseaza fata, gatul si extremitatea superioara a toracelui, fenomen determinat de seroto-nina, substanta P, bradikinina, prostaglandine E si F;
- afectarea valvulara cardiaca (50%) este determinata de fibroza endocardica, predominanta la nivelul tricuspidei si valvelor pulmonare. Este de obicei o complicatie tardiva;
- sindroamele de malabsorbtie sunt determinate printr-un mecanism ischemic intestinal sau fibroza cu obstructia drenajului limfatic;
- bronhospasm cu dispnee expiratorie (wheezAceste fenomene clinice au de obicei caracter paroxistic.
Biologic, substantele secretate de carcinoid sunt inactivate in ficat, dar prin prezenta metastazelor hepatice se pun in circulatie cantitati importante de serotonina si alti mediatori (substanta P, neuro-peptida K, neurokina, catecolamine, gastrina etc). Serotonina este meolizata in ficat si plaman si transformata in 5-hidroxiindolacetat (5-HILA) al
carui nivel ridicat in urina constituie un test specific pentru diagnosticul acestui sindrom.


Diagnostic

Unele tumori de dimensiuni mai mari r fi diagnosticate prin examen radiologie. Majoritatea insa r fi precizate prin dozarea urinara a 5-HILA care, in sindromul carcinoid depaseste 60 mg/24 ore ajungand pana la 1 g/zi. inainte de determinare se r exclude alimente bogate in serotonina (banane, ananas, kiwi etc.) si drogurile (fenotiazine, glicerol etc.) (14, 32, 35).
Testul poate fi procat prin injectarea de penta-gastrina, calciu si epinefrina si determina o crestere a nivelului serotoninei si substantei P.


Tratament

Ridicarea tumorii si a metastazelor hepatice este tratamentul de electie, dar rar posibil. Rezectia tumorii si a metastazelor determina o diminuare importanta a semnelor clinice. Cand nu este posibil, se face embolizarea arterei hepatice sau //-gatura acesteia. Alcoolizarea metastazelor hepatice sub 3 cm poate fi incercata.
Chimioterapia foloseste o combinatie intre streptozocin si 5-fluorouracil sau Somatostatinul + octreotid (2 x 50 x 250 mg), administrat subcutanat are efecte benefice prin blocarea eliberarii de serotonina si alte substante si inhiba actiunea acestora la nivelul receptorilor intestinali. Efectul consta intr-o diminuare importanta a cresterii tumorale, iar pacientii au o elutie farabila. Somatostatinul influenteaza farabil supravietuirea la distanta (32).
Imunoterapia tumorilor carcinoide metastatice utilizeaza fie leucocite umane + interferon ori o recombinare de leucocite alfa + interferon dupa metoda suedeza. Urmarind si dozand eliminarea de 5-HILA in urina se constata o reducere cu 42% (24) a acestuia, ca si o diminuare importanta a tumorii. Se pot folosi si doze moderate de interferon fara actiune toxica. Autorii americani folosesc doze mari urmarind aceiasi parametri de supraveghere, dar au constatat ca rezultatele farabile sunt pentru o perioada scurta de timp.


Tipareste Trimite prin email




Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor




  Sectiuni Patologia chirurgicala a intestinului subtire:


 
Fa-te cunoscut! invitatie-1
Invitatie Online - promoveaza produse medicale invitatie-2

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

invitatie-3
vizitatorii nostri pot fi clientii tai