Este o
tumora benigna osteocartilaaginoasa dezvoltata in zona metafizara a oaselor de origine encon-drala. Poate exista in doua riante: exostoza solitara sau exostozele multiple, sindrom ce mai este cunoscut sub numele de boala exostozanta sau exostoza ereditara. Pentru formele multiple denumirea corecta este de exostoza osteocartilagi-noasa, deoarece tesutul osos provine din evolutia osteogenica a cartilajului. Exostoza osteocartilagi-noasa apare ca urmare a diferentierii condroide a zonei superficiale de cartilaj sau periost.
Este cea mai frecventa tumora benigna, reprezentand 45% din acestea si aproximativ 12% din tumorile osoase. Apare cel mai frecvent la copil in primele doua decade de viata, iar cresterea tu-morala se opreste odata cu maturizarea scheletului. Cele doua sexe sunt atinse cu aceeasi frecventa. Localizarea se face in zona metafizara a oaselor lungi, in dreptul cartilajului de crestere si atinge cu predilectie femurul distal, tibia proximal si humerusul proximal.
Examenul clinic este sarac si debuteaza cu deformarea regiunii respective, iar apoi datorita dezvoltarii exuberante poate da semne de compresiune sculara sau nervoasa.
Examenul
radiologie arata o masa opaca, de densitate osoasa, bine delimitata, cu contur neregulat. Baza de imtare la nivelul metafizei este pediculata si se continua cu os spongios fara a fi separata de corticala osului gazda. La nivelul hu-merusului forma cea mai des intalnita este cea sesila.
Macroscopic tumora are aspect coraliform, inconjurat de o capsula, iar pe sectiune este formata din tesut cartilaginos hialin de culoare albicioasa.
Microscopic contine condrocite cuprinse intr-o substanta condroida omogena, iar in zona profunda apar abundente capilare, ce penetreaza cartilajul, nivel la care se pot gasi osificari si calcifieri.
Diagnosticul diferential se face cu encondromul, cu condrosarcomul sau sarcomul parosteal. Evolutia tumorii este lenta, oprindu-se odata cu sfarsitul perioadei de crestere. Orice reluare a modificarii de volum trebuie suspicionata de o degenerescenta maligna (20% din cazuri).
Tratamentul este chirurgical si se adreseaza in general exostozelor rau tolerate sau inestetice si se practica pe cat posibil la sfarsitul perioadei de crestere. Interventia consta in rezectia in tesut sanatos impreuna cu baza de imtare. Recidi este posibila in cazul unei rezectii insuficiente si se poate astepta pana la sfarsitul perioadei de maturare a scheletului, dupa care practicam tratament chirurgical.