Se intalnesc in unele carti sub denumirea de sarcom parosteal osifiant sau osteosarcom juxta-cortical.
Reprezinta 1 pana la 5% din tumorile primitive ale osului ce apar la adultul tanar (20-30 de ani), cu extreme intre 11 si 64 de ani. Repartitia pe sexe este egala.
Localizarea de electie este diafizo-metafizara, si extrem de rar diafizara pura, cu o frecventa de peste 65% in jurul genunchiului (54% extremitate inferioara femur, si 11% extremitate superioara ti-bie).
Semnele clinice sunt sarace la inceput, deoarece evolutia este lenta. Cel mai frecvent se prezinta ca o tumefactie locala juxtaarticulara jenanta prin volum. Foarte rar da compresie.
Examenele biologice nu prezinta modificari specifice.
Examenul
radiologie arata o imagine densa, omogena, cu contur regulat arciform sau policiclic, localizata pe metafiza, cu baza sesila de imtare. Nu prezinta reactie periostala sau triunghi Codman. Tumora se dezvolta in afara conturului osos, iar invadarea spongioasei si a medularei prin efractie este dificil de decelat pe radiografie, dar se face cu usurinta pe
tomografia computerizata
(. 9).
Diagnosticul diferential se face cu condrosar-comul juxtacortical, exostoza osteogenica, cordonul periferic, miozita osifianta, osificarile posttrauma-tice.
Tratamentul este eminamente chirurgical, radio-si chimioterapia nefiind eficiente. Rezectia se efectueaza oncologic, in bloc, impreuna cu traiectul de biopsie. Nu se va practica rezectia marginala. Amputatia este rezervata cazurilor cu recidive locale. Tratamentul corect efectuat are o rata de supraetuire de peste 10 ani in 80% din cazuri.
