Preventia chimica a cancerului este un concept relativ nou, care presupune folosirea unor agenti chimici specifici, naturali sau sintetici, care sa inverseze, sa suprime sau sa previna carcinogeneza inainte de instalarea malignitatii invazive. in timp ce conceptul legat de posibilitatea ca agentii farmacologici sa previna cancerul este relativ nou, ideea ca un compus poate sa previna o boala cronica nu este una noua. Clinicienii previn frecvent bolile cardiace,
renale si accidentele vasculare cerebrale prin tratarea hipertensiunii cu agenti farmacologici. Hipolipemiantele se folosesc pentru prevenirea cardiopatiei ischemice.
O mai buna intelegere a biologiei cancerului face ca folosirea preventiei chimice sa devina o posibilitate reala. Cancerul se dezlta printr-o acumulare de modificari genetice, care reprezinta potentialele puncte de interventie pentru prevenirea cancerului. Modificarile genetice initiale se numesc initiere, si astfel de alterari pot fi mostenite sau se pot dobandi ca urmare a actiunii carcinogenelor virale, fizice sau chimice. Asa cum se intampla cu majoritatea bolilor umane, cancerul ia
nastere prin interactiunea factorilor genetici cu expunerea la factorii de mediu ( elul 82-l). Influentele care pot determina ca celula initiata sa elueze prin procesul carcino-genic si sa se modifice din punct de vedere al fenotipului sunt denumite promotori. Exemple de astfel de promotori sunt
hormonii androgeni, asociati cu cancerul prostatic, si cei estrogeni, asociati cancerului mamar si endometrial. Deosebirea intre un factor initiator si unul promotor este uneori arbitrara ; unele componente ale fumului de tigara sunt numite carcinogene complete, actionand atat ca initiator, cat si ca promotor. Cancerul poate fi prevenit sau controlat prin interferarea factorilor care proaca initierea, promovarea sau progresul bolii. Compusii interesanti din punct de vedere al preventiei chimice au frecvent activitate anti-mutagena, anti-oxidanta sau anti-proliferativa.
Preventia chimica a cancerului nu este inca folosita curent in practica medicala, desi a stimulat mult interes. inainte ca o strategie de preventie chimica a cancerului sa devina o metoda standard, trebuie sa se demonstreze beneficiul unei astfel de interventii in cadrul studiilor clinice. Astfel de studii sunt de obicei de mari dimensiuni, intinzandu-se pe o perioada indelungata de timp, sunt randomizate, controlate cu placebo si dublu-oarbe. Ele permit adesea sa se studieze diferite medicamente, utile in preventia cancerelor multiple si a altor boli, de exemplu, boli cronice. Cateva astfel de studii clinice au fost efectuate, iar altele r continua in secolul 21.