Screening-ul este adesea asociat cu unele riscuri, inclusiv cel de a cauza un rau prin insusi procesul de screening, prin efecte negative datorate investigatiilor ulterioare la persoane cu rezultate pozitive sau negative (atat aderate, cat si false) si prin efecte negative asupra tratamentului persoanelor cu un rezultat pozitiv aderat, chiar daca durata vietii este prelungita prin tratament. Diagnosticul si tratamentul cazurilor de cancer care nu ar fi determinat niciodata probleme medicale poate duce la tratament care nu este necesar si poate crea o stare de anxietate legata de diagnosticul de cancer. Impactul psihosocial al screening-ului pentru cancer, atat pentru persoanele cu rezultat pozitiv, cat si pentru cele cu rezultat negativ, poate fi important atunci cand se aplica la intreaga populatie.
Eluarea testelor de screening
Un test clinic bine conceput poate sa previna unele din tendintele screening-ului si sa puna in evidenta riscurile si beneficiile relative ale unui screening. Un test de screening randomizat controlat, la care mortalitatea din cauze specifice este punctul final, ofera cel mai puternic sprijin in favoarea unei interventii de screening. In cadrul unui studiu randomizat se silesc doua populatii asemanatoare. Una din acestea primi ingrijiri medicale standardizate (ceea ce poate insemna ca nu se face nici un fel de screening), iar celeilalte i se aplica interventia de screening care este eluata. Cele doua populatii sunt ate in timp. Eficienta testului la populatia studiata se sileste cand grupul la care s-a aplicat testul de screening are o rata de mortalitate mai bine precizata din punct de vedere al cauzelor de deces decat grupul control. Studiile care indica o scadere a incidentei bolii in stadii ansate, o supravietuire imbunatatita sau o schimbare in stadializare au o loare mai mica. Aceste din urma criterii sunt necesare, dar nu suficiente, pentru a sili loarea unui test de screening.
Desi un studiu de screening randomizat controlat ofera cea mai buna justificare a utilitatii unui test de screening, el nu este perfect. Daca screening-ul nu este bazat pe populatie, el nu elimina problema generalizarii la populatia-tinta. Screening-ul implica de obicei mii de persoane si se intinde pe perioade de ani de zile. Din aceste motive, se folosesc adesea studii mai putin elaborate pentru a estima eficacitatea practica a screening-ului. Dupa studiul clinic randomizat controlat, in ordine descrescatoare, se pot obtine informatii din:
. Datele oferite de studiile controlate intern, folosind metode de repartizare a interventiilor, altele decat randomizarea (de ex., repartizarea bazata pe data nasterii, data prezentarii la examen, etc);
. Datele oferite de studiile de cohorta sau studiile analitice de tip caz-control;
. Rezultatele studiilor seriate multiple desfasurate in timp, cu sau fara interventie;
. Opiniile specialistilor de marca bazate pe experienta clinica, studii descriptive sau rapoarte de consens ale expertilor.
Ultimul din aceste tipuri de informatii este cel mai putin loros, deoarece chiar expertii pot fi indusi in eroare de tendintele mentionate mai sus.
