Fumatul tigaretelor este factorul de risc pentru bolile cardiovasculare si pentru cancer, ce poate fi etat cel mai usor. Exista corelatii clare intre rata mortalitatii prin cancer pulmonar si numarul de tigarete fumate pe zi, precum si gradul de inhalare a fumului. De asemenea, cei care renunta la
fumatori sa se lase de fumat." class="alin2">fumat au o frecventa mai mica a cancerului pulmonar decat cei care continua sa fumeze. in afara de cancerul pulmonar,
fumatul a mai fost asociat, ca agent cauzal, cu cancerul orofaringian, cancerul laringian, esofagian si cal. Abandonarea fumatului sau etarea lui pot salva si prelungi mai multe eti decat orice alta actitate de sanatate publica. Se estimeaza la 400.000 numarul americanilor care mor prematur in fiecare an din cauza fumatului. Un fumator are un risc de 1 din 3 de a muri prin cancer, boala cardiovasculara sau pulmonara determinata de fumat. De fapt, se pierd mai multe eti omenesti prin boli cardiovasculare provocate de fumat decat prin cancer asociate fumatului. Riscul fumului de
tutun nu este limitat la cel care fumeaza. Studii epidemiologice arata ca fumul de tutun din mediu poate determina cancer pulmonar si alte boli pulmonare la nefumatori.
Persoanele care nu fumeaza trebuie incurajate sa nu inceapa sa fumeze, iar cele care fumeaza trebuie incurajate sa se opreasca din fumat. intr-un anumit sens, bolile legate de fumat sunt si o problema de pediatrie. Anchetele au aratat ca 80% dintre americanii care fumeaza au inceput sa fumeze inainte de 18 ani si 20% dintre americanii cu varste cuprinse intre 12 si 18 ani au fumat o tigara in luna precedenta. Consilierea adolescentilor si a adultilor tineri este un element important in campania de prevenire a fumatului. Studiile au aratat ca simpla recomandare de a nu incepe fumatul sau de a-l opri, pe care o face un medic, poate reprezenta un beneficiu.
Abordarea curenta a problemei intreruperii fumatului accepta ideea ca fumatul este o toxicomanie ( modulul 389). Fumatorul care abandoneaza fumatul trece printr-un proces cu etape identificabile, care sunt: ideea de a abandona, o faza de actiune, in care fumatorul renunta la fumat, si o faza de mentinere. Fumatorii care renunta complet la fumat au mai multe sanse de succes decat cei care reduc progresiv numarul de tigari pe care le fumeaza sau care trec la tigari cu un continut mai mic de
nicotina si reziduuri. Peste 90% dintre americanii care au reusit sa renunte la fumat au realizat aceasta prin ei insasi, fara sa participe la un program organizat de incetare a fumatului, dar pentru unii fumatori astfel de programe sunt utile. Community Intervention Trial for Smoking Cessation - COMMIT (Programul de Interventie Comunitara pentru incetarea Fumatului) a fost un program comunitar cu o durata de 4 ani, sponsorizat de Institutul National de Cancer si care a luat sfarsit in 1994. Cate o comunitate din cele 11 perechi de comunitati similare a fost introdusa randomizat in program. Programul includea educatie publica prin mediile de difuzare a informatiei si prin evenimente comunitare, educatie prin cei ce asigurau sercii de sanatate, la locurile de munca si prin alte organizatii. COMMIT a demonstrat ca
fumatorii moderati pot beneficia de pe urma mesajelor simple prind incetarea fumatului si a programelor organizate in acest scop. Rata de abandon a fumatului (fractiunile de cohorte care au fost urmarite, constituite din persoane care au renuntat la fumat si s-au abtinut in continuare de la fumat pana la terminarea programului) a fost de 30,6% in cadrul comunitatilor incluse in program si de 27,5% in comunitatile de control. Aceasta observatie este semnificativa statistic, dar mai arata si existenta unei tendinte catre abandonarea fumatului chiar si in comunitatile care nu au facut parte din program. Interventiile de tipul celor efectuate in cadrul COMMIT nu au avut efect asupra fumatorilor persistenti (care fumau peste 25 de tigari pe zi). Expertii sunt de parere ca acesti fumatori au nevoie de un program intens, care sa includa consiliere, strategii comportamentale si auxiliare de tip farmacologic, cum sunt guma de mestecat cu nicotina si plasturele cu nicotina.
Tutunul fara fum reprezinta partea din industria tutunului care are cea mai mare dezvoltare in prezent si constituite un mare risc pentru sanatate. Tutunul de mestecat este un agent carcinogen, asociat cu provocarea de carii dentare, gingita, leucoplakie orala si cancer oral. Efectele generale ale tutunului de mestecat pot sa creasca riscul pentru producerea altor cancere, iar nitrozaminele descoperite in tutunul fara fum determina cancer pulmonar la animalele de laborator.
