mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  



Homeopatie
Index » Boli si tratamente » Homeopatie
» Rhus toxicodendron (rhus) - sumacul veninos - anacardiaceae

Rhus toxicodendron (rhus) - sumacul veninos - anacardiaceae


Share





» Persoane cu diateza reumatica; efectele negative ale udarii cu apa, mai ales cand pacientul era supraincalzit.
» Tulburari rezultand din: luxarea sau supraincordarea unei parti izolate, muschi sau tendon (Calc, Nux v.); din ridicarea de greutati prea mari, mai ales cand pacientul se intinde sa ajunga la un obiect asezat sus ; stand culcat pe pamantul rece, umed; scaldatul exagerat in lac sau in rau, vara.
» Afecteaza tesutul fibros, in special (Rhod.; seroasele: Bry.); partea dreapta mai mult decat cea stanga.
» Dureri: ca de luxatie, ca si cum muschiul sau tendonul ar fi rupte la locul unde se prind, ca si cum oasele ar fi razuite cu cutitul; < dupa miezul noptii si pe vreme ploioasa, umeda ; zonele afectate sunt dureroase la atingere.
» Impotenta functionala (claudicatie) cu redoare si durere, la prima miscare efectuata dupa ce pacientul a stat imobil sau cand se ridica din pat dimineata (nu-i da voie decat cu greu sa faca miscari"); > > plimbandu-se sau cand continua miscarile.



» Mare agitatie, anxietate, spaima (Acon., Ars.); nu poate ramane in pat, isi schimba des pozitia pentru a-si domoli durerea (Ars. : anxietate psihica).

» Neastampar, nu poate sta mult in aceeasi pozitie.
» Spate: durere intre umeri, la deglutitie; durere si rigiditate in josul spatelui, < stand jos sau culcat, > > la miscare sau stand culcat pe ceva tare.
» Mare sensibilitate la aer liber; cand isi scoate mana de sub cuvertura apare tusea (Bar. c, Hep.).
» Reumatism muscular, sciatica, pe stanga (Coloc); durere surda in bratul stang, cu boala cardiaca.
» Teama puternica, noaptea; pacientului ii e teama ca va muri otrat; nu poate ramane in pat.
» Ameteala, cand sta in picioare sau merge pe jos; < in decubit (Apis : > > in decubit), < ridicandu-se din pat sau aplecandu-se (Bry.).
» Cefalee: creierul pare a fi liber, desprins, atunci cand paseste sau scutura capul; senzatie de clapotaj in creier; cu nauceala, buimaceala ; senzatia de sfasiere a creierului; dupa bere ; rene la cea mai mica suparare, intristare; < stand jos, sau culcat, sau in frig, > > la caldura si miscare.

» Viseaza ca face eforturi mari: vasleste, inoata, munceste din greu la slujba sa zilnica (Bry.).
» Colturile gurii sunt ulcerate; pustule de febra in jurul gurii si pe barbie (Nat. m.).
» Limba: uscata, dureroasa, rosie, crapata; un triunghi rosu pe varf; pastreaza amprenta dintilor (Chel., Pod.).
» Sete mare, cu uscaciune a limbii, gurii si gatului.
» Organele genitale externe inflamate, erizipelatoase, edematoase.
» Tuse seaca, enervanta, inainte si in timpul frisonului, in febra intermitenta; tuse, cu gust de sange.


» Cand bolile acute capata aspect tifoidic
» Diaree: la inceputul febrei tifoide; involuntara, cu epuizare marcata; dureri sfasietoare in josul partii posterioare a membrelor, in timpul scaunului.

» Paralizie: cu amortirea zonelor afectate; dupa ce se uda stand culcat pe pamant umed si rece; dupa efort fizic, nastere, excese sexuale, malarie sau febra tifoida; pareza membrelor; ptoza.
» Erizipel, din stanga in dreapta: cular, cu cule galbene; distensie mare, inflamare; arsura, prurit, intepaturi.
Relatii: Complementar (al Rhus-t) : Bry.
Inamic = Apis, care nu trebuie folosit nici inainte, nici dupa Rhus.
atii cu: Arn., Bry., Rhod., Nat. s., Sulph. Agravare: inainte de furtuna; vreme rece, ploioasa, umeda; noaptea,
mai ales dupa miezul noptii; udandu-se in timp ce e transpirat; la
odihna.

Ameliorare: Vreme calda, uscata; invelindu-se; alimente calde sau fierbinti, lichide calde-fierbinti; miscare; schimbandu-si pozitia ; miscand zonele afectate.
Principala caracteristica a Rhus este, cu mici exceptii, ca durerile apar si sunt < in timpul odihnei si sunt > la miscare. Sepia adesea > rapid pruritul si arsura tipice pentru Rhus, culele uscandu-se in cateva zile.
Dermatita produsa de sumacul veninos (stejar veninos) este cel mai eficient antidotata chiar de remediul Rhus, similimum, dinamizat si administrat intern. Dermatita nu trebuie niciodata tratata prin aplicatii locale medicamentoase: acestea produc doar supresie, niciodata nu ndeca.





Tipareste Trimite prin email



loading...







Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2020 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor
Homeopatia in tratamentul cancerului
Medicamente homeopate anti cancer




  Sectiuni Boli si tratamente:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai