mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
chirurgie si recuperare chirurgicala


Traumatismele abdominale
Index » Abdomenului acut chirurgical » Traumatismele abdominale
» Traumatismele duodenului

Traumatismele duodenului







Frecventa leziunilor traumatice ale duodenului este de 1-2% din traumatismele abdomenului.
Mecanismele de producere sunt, legate de situatia anatomica speciala a organului:
- zdrobirea portiunii a lll-a de catre forta vulne-ranta pe coloana vertebrala pe care acesta portiune o traverseaza;
- ruptura prin tractiunile exercitate pe segmentele mobile supra si subjacente (stomac si jejun) sau prin tractionarea si ascensionarea blocului duo-deno-pancreatic, prin ascensiunea ficatului, duodenul fiind un organ fix;
- explozia prin hipertensiunea realizata de traumatism pe un duoden plin si blocat la extremitatea proximala de sfincterul piloric iar la cea distala de angulatia ligamentului Treitz.


Astfel, cea mai frecventa localizare lezionala revine portiunilor descendenta si transversala ale duodenului.
Anatomie patologica:
- contuzia simpla cu echimoze subseroase;
- hematomul intraperitoneal care formeaza o colectie sangvina care proemina in interiorul lu-menului;
- contuzia cu escara ce poate elua spre stenoza duodenala, dar mai ales spre perforatie (secundara eliminarii escarei);
- ruptura completa a fetei anterioare sau posterioare numita ruptura completa partiala;
- ruptura completa circumferentiala numita si ruptura totala.
Clinica, in rupturile duodenale este nespecifica, similara cu cea a traumatismelor abdominale cu leziuni viscerale. Dupa socul traumatic initial se adauga de regula sindromul de peritonita si/sau de hemoragie interna.
Rupturile intraperitoneale (circumferentiale sau numai ale fetei anterioare) realizeaza sindromul de iritatie peritoneala, initial localizata, apoi generalizata. Se descriu:
- durerea abdominala intensa, situata la inceput in etajul abdominal superior paramedian drept, dar mai diminuata odata cu alterarea starii generale a bolnavului;
- disparitia matitatii hepatice, semn frecvent, dar nu obligatoriu;
- oprirea tranzitului intestinal, prin ileus paralitic;
- semnul valului si bombarea fundului de sac Douglas in cazul unei rupturi in plina perioada digestiva, la care se adauga un revarsat peritoneal abundent prin leziuni vasculare;
- pulsul tahicardie, filiform, hipotensiunea arteriala, hipertermia, agitatia si oliguria completeaza loul clinic pe masura ce trece timpul.
Din pacate, precizarea diagnosticului si adoptarea masurilor chirurgicale adecvate la peste 24 ore de la traumatism creste mortalitatea la 40%, in timp ce precizarea acestuia in primele 24 ore este insotita de o rnortalitate de 10% (12).
Explorari paraclinice.
- Nivelul amilazemiei crescut, repetat la 6 ore, orienteaza spre o leziune pancreatica si/sau duodenala.
- Radiografia abdominala simpla poate evidentia pneumoperitoneu, iar in cazurile in care aceasta lipseste, se poate confirma leziunea prin administrare de Gastrografin sau Lipiodol. De asemenea TC, cand dotarea o permite, cu administrarea de substanta de contrast orala sau i.v poate confirma leziunile duodenale.


- Punctia abdominala este deseori pozitiva, dar nespecifica, fiindca in 40% din cazuri exista si alte leziuni intraabdominale asociate.
- Laparoscopia ramane o explorare pretioasa in conditiile dotarii corespunzatoare si prezenta unui specialist in echipa de urgenta.
Forme clinice. O situatie particulara o reprezinta ruptura retroperitoneala in care loul clinic se instaleaza progresiv cu lipsa initiala a contracturii abdominale, oprirea tranzitului intestinal precoce si de durata, agitatie psihomotorie, delir si un sindrom febril cu tendinta ascendenta ce corespunde supra-infectiei revarsatului care realizeaza o retroperi-tonita supurata si necrozanta.
Rareori, in caz de rupturi incomplete sau in caz de contuzii cu escara retroperitoneala, asistam la un lou clinic in doi timpi. Diagnosticul pozitiv al rupturii duodenale retroperitoneale se sileste in mod exceptional preoperator.
Tratamentul leziunilor duodenale depinde de marimea, localizarea lor, cat si de cointeresarea organelor vecine. Aproximativ 80-85% din leziuni pot fi rezolvate prin interventii primare simple dar 15-20% sunt leziuni severe, care necesita proceduri mai complexe.
- in cazul contuziei sau hematomului parietal este suficienta aspiratia nazo-gastrica asociata drenajului de vecinatate.
- in rupturile mici se practica sutura parietala cu fire nerezorbabile separate, drenajul peritoneal cu sau fara gastro-jejunostomie.
- Rupturile complete, partiale sau circumferen-tiale situate supra sau subiacent ampulei Vater sunt leziuni complexe. Tratamentul vizeaza, pe de o parte resilirea circuitului digestiv si, pe de alta parte, asigurarea tranzitului bilio-pancreatic prin reimtarea papilei sau/si a cailor biliare in duoden, jejun, fie direct, fie pe ansa exclusa. Alte procedee utilizate sunt rezectia gastrica de excludere a pilorului cu gastrojejunostomie si vagotomie tronculara bilaterala subdiafragmatica si duodeno-stomia cu tub lateral sau duodenostomia retrograda prin jejunostomie, care urmaresc reducerea morbiditatii prin fistule duodenale (21).
Leziunile grave ale blocului duodeno-pancreatic impun duodeno-pancreatectomia. Drenajul larg al cavitatii peritoneale este obligatoriu.
Elutia postoperatorie este deseori grevata de complicatii reduile: pancreatita acuta, hemoragiile peritoneale cu elutie spre soc toxico-septic prin dezunirea suturilor, ocluzia dinamica prelungita, fistula duodenala, fistula pancreatica, complicatiile pulmonare, insuficienta hepato-renala ca urmare a starii de soc prelungit etc.



Tipareste Trimite prin email




Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor




  Sectiuni Abdomenului acut chirurgical:


 
Fa-te cunoscut! invitatie-1
Invitatie Online - promoveaza produse medicale invitatie-2

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

invitatie-3
vizitatorii nostri pot fi clientii tai