Se definesc prin existenta unui solutii de continuitate la nivelul tegumentelor.
Din punct de vedere etiopatogenic plagile abdominale se impart in:
- plagi abdominale penetrante, in care peritoneul comunica cu exteriorul;
- plagi abdominale nepenetrante, care nu intereseaza peritoneul.
Plagile nepenetrante pot fi simple (fara leziuni viscerale), caz in care nu se deosebesc de plagile partilor moi cu alta localizare si in seton cand plaga parietala are un orificiu de intrare si unul de iesire al agentului vulnerant (de obicei leziune prin arma de foc).
Plagile nepenetrante cu leziuni viscerale presupun interesarea viscerelor situate in intregime sau partial intraperitoneal: agentul vulnerant actioneaza dinspre peretele dorsal al abdomenului.
Plagile penetrante pot fi:
- simple cand deschid peritoneul, dar nu intereseaza nici un viscer abdominal;
- cu leziuni viscerale, cand pot interesa atat organele parenchimatoase, cat si cele cavitare (uni sau pluriviscerale);
- cu leziuni complexe cand agentul vulnerant strabate zone anatomice vecine: plagi toraco-abdominale, abdomino-pelvine sau toraco-abdo-mino-pelvine.
Alaturi de factorii de gravitate intalniti in contuzii se adauga intotdeauna factorul septic exogen, toate plagile fiind considerate infectate.
Etiopatologie
- Plagile prin arma alba sunt mai frecvent uni-viscerale, dar pot fi si pluriviscerale. Inventarul lezional trebuie sa tina seama de dimensiunile armei albe, directia din care a actionat, sediul plagii si proiectia parietala a organelor intraabdominale. Leziunile sunt mai grave cand agentului vulnerant i se imprima o miscare de rasucire si traumatismul
este repetat, realizand leziuni multiple, cu sedii si directii diferite.
- Plagile prin arma de foc determina frecvent leziuni pluriviscerale. in afara de directia de actiune si sediul acesteia, aspectul si gravitatea mai depind de:
. natura proiectilului (glont, schija);
. consistenta, forma si dimensiunile proiectilelor;
. numarul si caracterul exploziv al proiectilelor (bombe cu fragmentatie);
. distanta la care a actionat arma de foc;
. viteza proiectilului.
Unda de soc lezeaza nu numai organul sau organele traversate ci si pe cele invecinate, care nu au fost interesate direct de traiectoria proiectilului.In etiologia plagilor abdominale trebuie sa amintim si ranile provocate prin alte corpuri taioase decat armele albe (furca, coasa, ferastrau, la, corn de bou etc.) si cele determinate de corpuri dure in miscare, in afara proiectilelor (span, piatra, bucati de sticla etc).
Frecventa leziunilor viscerale si marea lor diversitate ingreuneaza statisticile, dar pentru organele cavitare conuratia preponderanta este urmatoarea (2,18):
- jejun, ileon - 50%;
-
duoden - 3-4%;
- stomac - 8-l0%;
-
colon - 20-25%;
- cai biliare - 1-2%;
- aparat genito-urinar - 4-5%.
Pentru organele parenchimatoase frecventele lezionale preponderente sunt (2,18):
- ficat - 20%
- rinichi - 41%
- pancreas - 9-l0%
-
splina - 8-9%
- mezenter + epiploon - 14-l5%
Relatia intre numarul de organe lezate si mortalitate este bine precizata (1,2). Daca pentru un organ lazat mortalitatea este 6,5%, pentru doua organe 13-l4%, pentru trei organe 25% pentru patru sau mai multe organe este peste 80%. Desigur ca, dincolo de aspectul general, nu se poate exclude caracterul de gravitate riabila, specifica fiecarui organ. De exemplu asocierea ficat + colon, cu o mortalitate de 32%, este mai gra decat asocierea leziunii hepatice cu cea a unui alt organ: 26%.
