SINDROAME SPECIFICE ALE PIELII (Plansa ID-57) Leziunile pielii sunt obisnuite la pacientii cu cancer si aspectul acestor leziuni permite diagnosticul infectiei sistemice bacteriene sau fungice. Pe cand
celulita cauzata de organismele de pe piele, ca Streptococcus sau Staphylococcus, este obisnuita, pacientii neutropenici si cei cu scaderea drenajului sanguin sau limfatic pot dezvolta infectii cu organisme neobisnuite.
Macule sau papule aparent benigne pot fi primul semn al sepsisului bacterian sau fungic la pacientii imunocompromisi. La gazdele neutropenice, o macula progreseaza rapid catre ecthyma gangrenosum, o leziune necrotica rotunda, de obicei nedureroasa, constand dintr-o escara cu centrul negru sau gri-negru cu eritem inconjurator. Ecthyma gangrenosum este localizata pe suprafetele pe care nu se exercita presiuni (spre deosebire de leziunile necrotice cauzate de lipsa circulatiei sanguine) si este adesea asociata cu bacteriemia produsa de Pseudomonas aeruginosa (modulul 157), dar poate fi cauzata si de alte bacteriemii.
Candidemia (modulul 207) se poate asocia cu o multitudine de aspecte clinice la nilul pielii si, obisnuit, se prezinta ca un rash maculopapular. Punctia
biopsie a pielii poate fi cea mai buna metoda de diagnostic.
Celulita, o inflamatie acuta intinsa a pielii, este cel mai adesea cauzata de infectii cu Streptococcus grup A sau Staphylococcus aureus, organisme virulente, normal aflate pe tegumente (modulul 133). Desi celulita tinde sa fie limitata la gazdele normale, ea se poate extinde rapid la pacientii neutropenici [aceia cu mai putin de 500 de leucocite polimorfonucleare pe milimetru cub (PMN)]. O mica solutie de continuitate la nilul pielii poate declansa o celulita extinsa, caracterizata prin
durere si eritem; la acesti pacienti, semnele de infectie (de exemplu, puroiul) adesea lipsesc. Ceea ce poate fi un
furuncul la o gazda normala, poate necesita amputatia, din cauza infectiei necontrolate, la pacientii avand leucemie. O infectie aparent benigna, care evolueaza ser la un pacient, poate marca primul semn al leucemiei. Din fericire, pacientii granulocitopenici sunt predispusi a fi infectati cu unele tipuri de organisme (elul 87-4); astfel, selectia regimului antibiotic este oarecum mai usoara decat de obicei ( discutia despre selectia antibioticelor utilizate la pacientii neutropenici, mai jos). Este esentiala recunoasterea celulitei devreme si tratarea ei in mod agresiv. Pacientii care au neutropenie sau au primit anterior antibiotice pentru alte cauze pot dezvolta celulita cu organisme neobisnuite (de exemplu: Escherichia coli, Pseudomonas sau fungi). Tratamentul precoce, chiar si al leziunilor aparent
benigne, este esential pentru prentia necrozei si pierderilor tisulare. Debridarea, ca prentie a extinderii, poate fi uneori necesara precoce in cursul bolii, dar ea poate fi adesea realizata dupa chimioterapie, cand numarul de PMN creste.
Sindromul Sweet sau
dermatoza neutrofilica febrila a fost initial descris la femeile care aau numar crescut de leucocite. Boala este caracterizata prin prezenta leucocitelor in dermul inferior, cu
edemul corpului papilar. Paradoxal, aceasta boala, in prezent, este de obicei intalnita la pacientii cu cancer neutropenie, cel mai adesea in asociatie cu
leucemia acuta, dar si in asociatie cu alte varietati de boli maligne. Sindromul Sweet se prezinta de obicei cu papule rosii sau rosii-albastrui sau noduli care pot conflua formand placi cu margini drepte. Edemul poate sugera prezenta culelor, dar la palpare, leziunile sunt solide, iar culele probabil nu apar niciodata in aceasta boala. Leziunile apar cel mai adesea pe fata, gat si brate. Pe membrele inferioare, ele pot fi confundate cu eritemul nodos. Dezvoltarea leziunilor este frecnt acompaniata de
febra mare si cresterea vitezei de sedimentare a hematiilor. Atat leziunile, cat si ascensiunea termica raspund semnificativ la corticoterapie. Tratamentul incepe cu doze mari de steroizi (60 mg de prednison pe zi), care se scad progresiv in urmatoarele 2-3 saptamani.
Date recente arata ca eritemul multiform cu implicarea membranelor mucoase este adesea asociat cu infectie cu virusul
herpes simplex (HSV) si este diferit de sindromul Stens-Johnson, care este asociat cu folosirea medicamentelor si tinde sa se extinda pe o suprafata mai mare de piele. Din moment ce pacientii cu cancer sunt atat imunosupresati (si prin urmare susceptibili pentru infectia herpetica), cat si tratati intens cu medicamente (si deci susceptibili pentru sindrom Stens-Johnson), ambele conditii sunt frecnte in aceasta populatie.
Cytokinele, care sunt utilizate ca tratament adjuvant sau curativ in cancer, au printre reactiile adrse eruptii caracteristice care complica mai departe diagnosticul diferential. Acest fenomen este o problema specifica la transtii medulari (modulul 136), care, pe langa eruptiile induse de folosirea chimioterapiei, antibioticelor si citokinelor, sunt predispusi a face boala grefa contra gazda.
