mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Artrita psoriazica si artrita asociata cu boala gastrointestinala
Index » Boli ale sistemului imun » Artrita psoriazica si artrita asociata cu boala gastrointestinala
» Artrita psoriazica

Artrita psoriazica







Artrita psoriazica (AP) este o artrita inflamatorie cronica care afecteaza 5 pana la 10% din populatia cu psoriazis.
ETIOLOGIE SI PATOGENEZA Pana la data actuala, cauza si patogeneza AP sunt necunoscute. Do indirecte au sugerat ca infectiile, traumatismele, imunitatea celulara crescuta (de exemplu la streptococi), scaderea activarii celulelor supresoare, complexele imune, activarea complementului, moleculele de adeziune, celulele dendritice, keratinocitele, functia anormala a fibroblastului si leucocitului polimorf onuclear (PMN) pot fiecare juca un rol. Poliartrita s-a dezvoltat la pacienti cu psoriazis si hepatita tratati cu interferon a. Multe studii au observat o frecnta crescuta a HLA-B17, CW6, DQ2 si/sau B27 la pacienti cu spondilita psoriazica, in timp ce B27, BW62, B38, B39 si DR7 au fost observate in asociere cu artrita periferica. Boala fulminanta trebuie sa ridice suspiciunea de boala prin virusul imunodeficientei umane (HIV) ( modulul 308).


MANIFESTARI CLINICE Trei tipuri majore de artrita psoriazica au fost in general recunoscute: artrita inflamatorie asimetrica, artrita simetrica si spondilita psoriazica. O medie de 47% dintre pacienti (cu variatie de 16 pana la 70%) au o artrita inflamatorie asimetrica. Boala apare in mod egal la barbati si femei. Psoriazisul tinde sa preceada artrita cu ani, multi pacienti gandu-se de redoare matinala. Articulatiile interfalangiene proximale (IFP) si interfalangiene distale (IFD) sunt frecnt implicate [cu caracteristicul aspect de "deget in carnat\" (dactilita)], in timp ce genunchii, soldurile, gleznele, articulatiile temporomandibulare si ale mainii sunt mai rar implicate. Majoritatea pacientilor au onicodistrofie (onicoliza, striatii transrsale, depresiuni punctiforme) a carei evolutie nu merge paralel cu cea a sinovitei. Prognosticul este bun, numai o patrime dintre pacienti dezvoltand boala distructiva progresiva; o treime dezvolta complicatii inflamatorii oculare (conjunctivita, irita, episclerita).
O medie de 25% dintre pacienti (cu variatie de 15 pana la 39%) dezvolta artrita simetrica asemanatoare poliartritei reumatoide ( modulul 313). Aceasta boala apare de doua ori mai frecnt la femei. Psoriazisul si artrita inflamatorie se dezvolta de obicei simultan; majoritatea pacientilor prezinta redoare matinala. Articulatiile IFD, IFP, metacarpofalangiene (MCF), metatarsofalangiene (MTF), sternoclaviculare si, in particular, articulatiile periferice mari sunt implicate. Practic toti pacientii au onicodistrofie care ajuta in a-i distinge de pacientii cu poliartrita reumatoida. Peste jumatate dintre pacientii din acest grup evolueaza catre artrita distructiva, inclusiv artrita mutilanta. Complicatiile oculare sunt neobisnuite. Nodulii subcutanati nu sunt prezenti, dar o patrime dintre pacienti au prezent factorul reumatoid. A fost descris edemul unilateral al extremitatii superioare.
O medie de 23% dintre pacienti (cu variatie intre 5 pana la 40%) au "spondilita\" psoriazica cu sau fara implicare articulara periferica. Psoriazisul tinde sa preceada artrita cu cativa ani si durerea lombara joasa cu redoare matinala este obisnuita. Spondilita psoriazica este mai frecnta la barbati. Aproximativ jumatate dintre pacientii din acest grup au spondilita si cealalta jumatate au sacro ileita. Afectarea coloanei este de obicei lent progresiva, cu deteriorare clinica minima ativ cu spondilita anchilozanta; afectarea periferica tinde de asemenea sa nu fie distructiva, exceptand ocazional pacientul cu artrita mutilanta. Entezopatia, inflamatia zonelor de insertie pe os a ligamentelor si tendoanelor, este caracteristica si implica frecnt tendonul lui Achile si fascia tara, provocand durere in calcai. Multi pacienti au onicodistrofie, dar putini au complicatii inflamatorii oculare. Inflamatia intestinala apare la 30% (inflamatia intestinala nu a fost observata la pacientii cu artrita periferica izolata).
Unii autori au descris subseturi aditionale de artrita psoriazica: afectare predominanta a articulatiilor IFD, artrita mutilanta, artrita psoriazica junila si SAPHO (sinovita, acne, pustuloza, hiperostoza, osteomielita).
Morfopatologia AP este similara cu cea observata in poliartrita reumatoida: hiperplazia sinoviocitara, infiltrarea precoce cu PMN si mai tardiva cu celule mononucleare, eroziunea de cartilaj si formarea panusului. Totusi, in AP sinovia este mai vascularizata si exista mai putine macrofage si o expresie mai diminuata a moleculei de adeziune leucocitara a celulelor endoteliale [endothelial cell leukocyte adhesion molecule-l (ELAM-l)]. Leziunile cutanate au maimulte celule CD45RO+ in psoriazis. Fibroza capsulei articulare si a madui este evidenta la multi pacienti.
DATE DE LABORATOR Exista putine anomalii ale datelor de laborator. Viteza de sedimentare a hematiilor crescuta, proteina C reactiva pozitiva si nilul complementului reflecta inflamatia. Factorii reumatoizi sunt neobisnuiti si sunt mai probabil observati la cei cu artrita simetrica. Nilurile de imunoglobuline, in special nilul de IgA, pot fi crescute (anticorpin IgA fata de citokeratina sau anti-enterobacterii sunt crescuti). Nilurile de acid uric pot fi crescute; prezenta cristalelor de urat de sodiu in lichidele articulare sugereaza guta.
Instigatia radiologica releva constatari similare acelora din poliartrita reumatoida: tumefierea tesutului moale, ingustarea spatiului articular, eroziuni, anchiloza osoasa a degetelor, subluxatii si chiste subcondrale; exista mai putina demineralizare. Totusi, mai unice si sugesti de artrita psoriazica sunt eroziunile articulatiilor IFD, expansiunea bazei falangei terminale, ascutirea falangei proximale, eroziuni cupuliforme si proliferare osoasa a falangei distale (aspect de "toc in calimara\"), proliferarea osului in cinatatea eroziunilor osoase, osteoliza falangiana terminala, proliferarea osoasa cu periostita (in special a falangelor) si telescoparea a unui os in cel cin lui, ducand la deformare "in binoclu\". Scheletul axial prezinta sacro ileita asimetrica sau unilaterala, adesea osificare parartebrala asimptomatica, incluzand afectarea cervicala si sindesmofite asimetrice, mari, non-marginale. Anomaliile ecocardiografice seamana cu acelea din spondilita anchilozanta.


DIAGNOSTIC Diagnosticul artritei psoriazice trebuie sa fie luat in consideratie la indivizii cu artrita si psoriazis. Psoriazisul trebuie sa fie diferentiat de dermatita seboreica si eczema. Leziunile psoriazice pot fi destul de mici, localizate periferic sau adesea sunt ascunse in scalp, ombilic sau faldurile gluteale. Infectia fungica a unghiilor trebuie deosebita de psoriazis, pentru ultima se vor demonstra depresiunile punctiforme si onicoliza. Mai mult, onicodistrofia este neobisnuita (20% dintre cazuri) in psoriazisul necomplicat. Este adesea dificil de a distinge sindromul Reiter ( modulul 317) de artrita psoriazica deoarece ambele prezinta dactilita. Sindromul Reiter de obicei se prezinta la indivizi tineri, in special barbati, este mai putin progresiv sau distructiv si este mai probabil sa fie asociat cu leziuni cutanate caracteristice (keratoderma blenorrhagica), uretrita sau conjunctivita. Guta poate fi diferentiata prin prezenta intraarticulara a cristalelor de urat de sodiu ( modulul 344). Psoriazisul in asociere cu nodulii Heberden si Bouchard ai articulatiilor IFD si respectiv IFP sugereaza mai mult osteoartrita ( modulul 322). Artrita psoriazica difera de poliartroza reumatoida prin absenta relativa a factorilor reumatoizi; tendinta la asimetrie, dactilita, irita, entezopatie si onicodistrofie; frecnta crescuta a HLAB27, mai ales la pacientii cu afectare scheletala axiala si modificari radiologice caracteristice.


TRATAMENT

Tratamentul artritei psoriazice incepe cu educarea pacientului si terapie fizica si ocupationala pentru a mentine tonusul muscular si functia articulara si musculara. Ortezele si ocazional glucocorticoizii intraarticular pentru articulatiile izolate, inflamate acut si ser pot fi adaugate daca este nevoie (ura 325-l). in principal, totusi, se folosesc antiinfla-matoare nesteroidiene (AINS) care reduc inflamatia si amelioreza durerea pentru majoritatea pacientilor. Pentru pacientii cu afectare mai sera, un medicament antireumatic remitiv se impune a fi utilizat. In timp ce hidroxiclorochina este adesea de folos in producerea fie a ameliorarii, fie a remisiunii, ea aduce un risc semnificativ de exacerbare a psoriazisului sau a exfolierii. Pentru cazurile mai sere, in special cu afectare extensiva a pielii, se recomanda metotrexat in doze de 5 pana la 25mg metotrexat pe saptamana. Majoritatea pacientilor raspund bine atat in ceea ce priste leziunea cutanata, cat si artrita. Pacientii care sunt rezistenti la terapia orala pot raspunde la terapia intranoasa. Acidul folie (lmg/zi) este recomandat pentru a preni complicatiile hematologice. Testarea functiei renale si hepatice si hemoleucograma completa trebuie sa fie efectuate frecnt si orice anomalii ale acestor instigatii trebuie sa sugereze modificarea dozei. Biopsia hepatica este recomandata dupa o doza cumulativa de 1,5 g metotrexat si apoi la fiecare 2 ani pentru a identifica rarii pacienti cu fibroza si ciroza care necesita scoaterea medicamentului. Nilurile serice crescute ale propeptidului N-terminal al procolagenului tip III pot prognostica fibrogeneza hepatica. Totusi, pacientii sunt sfatuiti sa evite medicamentele nefrotoxice sau hepato-toxice, de asemenea si etanolul. Pacientii cu infectie HIV pot prezenta agravarea bolii cand au fost tratati cu metotrexat. Sulfasalazina (3 pana la 4g/zi), aurul intramuscular, ciclo-sporina (2 pana la 5 mg/kg/zi), etretinatul (0,5 mg/kg/zi), 6-mercaptopurina si azatioprina s-au dodit eficiente. Artrita poate de asemenea sa raspunda la helioterapie.



Tipareste Trimite prin email




});
Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor