Cercetarea fundamentala in imunologie a contribuit la progresele unui numar mare de discipline clinice, de la alergologie si reumatologie pana la neurologie si cardiologie. Tehnologia anticorpilor monoclonali a revolutionat studiul moleculelor de suprafata ale celulelor imune efectoare si reglatoare si a furnizat reactivi specifici pentru orice molecula tinta esentiala. Progresele in biologia celulara au contribuit la capacitatea de a largi si caracteriza populatiile de celule imune izolate cu functii specifice in vitro. Capacitatea de a manipula ("supra-expunere" sau "anihilare") gene in organismul viu a creat ocazia de a studia functia imuna a oricarei proteine virtuale in vivo. Clonarea si secventializarea genelor pentru receptorii antigenici si moleculele lor asociate pe celulele B si celulele T, descrierea structurilor moleculelor de clasa I si clasa II ale complexului major de histocompatibilitate (MHC) (vezi capitolul 306), identificarea mediatorilor solubili (citokine) ca mesageri intercelulari in sistemul imun si elucidarea mecanismelor moleculare si biochimice ale semnalizarii transmembra-nare in celulele imuno competente au oferit informatia necesara pentru intelegerea recunoasterii celulei imune si functiei efectoare. Astfel, in ultimii ani revizuirile in noua tehnologie au oferit explicatiile moleculare pentru specificitatea si diversitatea sistemului imun, inducerea si mentinerea self-tolerantei (nonreactivitate fata de self-antigen) si reglarea cresterii si diferentierii celulelor imune.
Functia normala a sistemului imun este esentiala pentru sanatate si disfunctia sistemului imun duce la o diversitste larga de boli (tabelul 305-1). Alterari ale productiei celulei imune sau functia deficitara a celulei imune duce la un spectru de boli imunodeficitare (vezi capitolul 307). Hiperactivitatea variatelor componente ale sistemului imun duce la dezvoltarea bolilor alergice sau autoimune. Leucemiile si limfoamele sunt rezultatul transformarilor maligne in celulele sistemului imun (vezi capitolele 112 si 113). Cu aceste noi abordari introspective in functia sistemului imun au aparut si metode specifice de terapie pentru bolile autoimune, imunodeficitare si maligne ale sistemului imun. Scopul acestui capitol este de a oferi fundamentul bazelor celulare si moleculare ale imunitatii cu sublinierea acelor principii relevante pentru intelegerea la un nivel bazai al variatelor manifestari clinice si de laborator ale imunitatii afectate.
