Cel mai frecnt IT este functionala si secundara dilatatiei marcate a ntriculului drept si inelului tricuspidian. IT functionala poate complica dilatatia ntriculara dreapta de orice cauza inclusiv infarctele inferioare care implica ntriculul drept si este frecnt intalnita in stadiile avansate de insuficienta cardiaca datorata cardiopatiei reumatismale sau congenitale cu hipertensiune pulmonara sera ca in boala cardiaca ischemica, cardiomiopatia sau cordul pulmonar. Este in parte rersibila daca hipertensiunea pulmonara este inlaturata. Reumatismul articular acut poate produce IT organica frecnt asociata cu ST. Infarctizarea muschilor papilari ai ntriculului drept, prolapsul de valva tricuspida, sindromul carcinoid, fibroza endomiocardica, endocardita infectioasa si traumatismele pot de asemenea produce IT. Mai rar, IT poate aparea datorita deformarii congenitale a vallor tricuspide si se asociaza cu defecte ale canalului atriontricular ca si cu malformatie Ebstein a vali tricuspide (modulul 235).
Ca si in cazul ST, trasaturile clinice ale IT se datoreaza in principal congestiei noase sistemice si scaderii debitului cardiac. Cand debuteaza IT la pacientii cu hipertensiune pulmonara simptomele de congestie pulmonara diminua, dar manifestarile clinice de insuficienta cardiaca drepata sunt mai intense. Venele gatului sunt destinse cu unde v proeminente, iar hepatomegalia marcata, ascita, efuziile pleurale, edemul, pulsatiile sistolice hepatice si refluxul hepatojugular sunt frecnte. Pulsatiile marcate ale ntriculului drept de-a lungul marginii stangi parasternale si un suflu de regurgitatie holosistolic de-a lungul marginii inferioare stangi a sternului, care se intensifica in inspir si scade in expir sau la manevra Valsalva, sunt trasaturi caracteristice; fibrilatia atriala este de obicei prezenta.
Electrocardiograma arata de obicei modificari caracteristice ale leziunii responsabile de dilatarea ntriculului drept care conduce la IT. Examinarea roentgenografica arata de obicei marirea atat a atriului cat si a ntriculului drept. Ecocar-diografia poate fi de folos prin demonstrarea dilatatiei ntriculare drepte si a valvulei tricuspide balante sau prolapsului tricuspidian; diagnosticul de IT se poate face prin ecografie de flux color, iar seritatea este estimata prin examinare Doppler spectral. Cea din urma este de asemenea utila in estimarea presiunii din artera pulmonara.
La pacientii cu IT sera, debitul cardiac este de obicei foarte scazut, iar presiunea in atriul drept poate sa nu mai arate scaderea x in cursul protosistolei, dar poate fi proeminenta unda c-v cu o scadere rapida y. Presiunile medii atriala dreapta si telediastolica ntriculara dreapta sunt de obicei crescute.
TRATAMENT
IT izolata, fara hipertensiune pulmonara, ca cea care apare ca o consecinta a endocarditei infectioase sau traumatismelor este de obicei bine tolerata si nu necesita operatie. intr-adevar, chiar excizia totala a vali tricuspide infectate este de obicei bine tolerata daca presiunea in artera pulmonara este normala. Tratamentul cauzei generatoare de insuficienta cardiaca reduce seritatea IT functionale. La pacientii cu boala mitrala si IT datorata hipertensiunii pulmonare si dilatarii marcate de ntricul drept, corectia eficienta chirurgicala a suferintei valvulare mitrale determina scaderea presiunilor vasculare pulmonare si scaderea gradata sau disparitia IT fara tratarea directa a vali tricuspide. Totusi, recuperarea poate fi mai rapida la pacientii cu IT sera secundara daca in timp ce se face inlocuirea vali mitrale se face si anuloplastie tricuspidiana (in general cu insertia unui inel de plastic) sau, in circumstante rare de valvulopatie tricuspidiana organica sera, se face inlocuirea de valva tricuspida. Tratamentul chirurgical al IT trebuie de asemenea facut la pacientii cu IT ser secundara deformarii vali tricuspide datorata reumatismului articular acut, in particular la aceia fara hipertensiune pulmonara sera.