Electrocardiograma in SM cu ritm sinusal, unda P indica de obicei dilatatia atriului stang (modulul 228). Ea poate deni inalta si ascutita in derivatia DII si bifazica in derivatia V1( atunci cand hipertensiunea pulmonara sera sau stenoza tricuspidiana complica SM si apare dilatarea atriului drept. Complexul QRS poate fi normal chiar la pacientii cu SM importanta. Totusi, in hipertensiunea pulmonara sera se descopera de obicei deviatie axiala dreapta si hipertrofie ntriculara dreapta. Atunci cand hipertrofia ntriculara stanga este prezenta pe electrocardiograma la pacientii cu SM, ea indica de obicei existenta unei leziuni suplimentare, care determina o incarcare semnificativa a ntriculului stang, cum ar fi insuficienta mitrala, boala valvulara aortica sau hipertensiunea.
Ecocardiograma Ecocardiograma este cea mai sensibila si specifica metoda neinvaziva de diagnosticare a SM. Ecocar-diografia Doppler color bidimensionala transtoracica si ecocar-diografia Doppler cu ultrasunete furnizeaza informatii deosebit de utile, incluzand estimarea gradientului transvalvular si a dimensiunii orificiului mitral, prezenta si seritatea insuficientei mitrale asociate, gradul limitarii motilitatii valvulare, ingrosarea acestora si gradul de deformare a aparatului subvalvular. In plus, ecocardiografia permite o estimare a dimensiunii camerelor cardiace, a presiunii din artera pulmonara si poate indica prezenta si seritatea insuficientei tricuspidiene si pulmonare asociate. Ecocardiografia transesofagiana furnizeaza o imagine superioara si trebuie facuta cand imaginea transtoracica nu e adecvata pentru alegerea conduitei terapeutice.
Radiografia (modulul 190) Primele modificari ce apar in SM sunt: contur stang rectiliniu al siluetei cardiace, proeminenta arterelor pulmonare principale, dilatarea nelor pulmonare lobare superioare si deplasarea spre posterior a esofagului de catre atriul stang dilatat. La pacientii cu SM larga sau moderata, cordul nu este mult marit. Totusi, in SM sera toate camerele si vasele din amonte de orificiul ingustat sunt proeminente, incluzand cele doua atrii, arterele si nele pulmonare, ntriculul drept si na cava superioara. Liniile Kerley B sunt linii orizontale subtiri, dense, opace, care se vad cel mai bine in campurile pulmonare inferioare si mijlocii si care se datoreaza maririi septurilor interlobulare si limfaticelor prin edem atunci cand presiunea medie din atriul stang in repaus depaseste aproximativ 20 mmHg. La pacientii care au prezentat multiple hemoptizii, macrofagele incarcate cu hemosiderina ocupa spatiul aeric si, daca ele devin confluente, conduc la formarea de noduli fini, difuzi, cel mai bine reprezentati in campurile pulmonare inferioare (hemosideroza pulmonara).
DIAGNOSTIC DIFERENTIAL Insuficienta mitrala semnificativa poate fi asociata cu un suflu diastolic important la apex, dar acest suflu incepe putin mai tirziu decat la pacientii cu SM si exista adesea dovada clara a dilatarii ntriculului stang. Un suflu holosistolic apical de cel putin gradul III/VI ca intensitate, precum si un zgomot III ar trebui sa ridice suspiciunea de insuficienta mitrala importanta asociata. Similar, suflul mezodiastolic apical asociat cu regurgitare aortica (suflul
Austin Flint) poate fi confundat cu SM. Stenoza tricuspidiana, o leziune valvulara care se intalneste foarte rar in absenta SM, poate masca multe din aspectele clinice ale SM. Ecocardiografia este utila in special pentru descoperirea SM la pacientii care prezinta sau sunt suspectati a prezenta alte leziuni valvulare si pentru definirea seritatii diferitelor leziuni.
Hipertensiunea pulmonara primitiva (modulul 260) determina un numar de aspecte clinice si de laborator observate in SM. Se intalneste cel mai frecnt la femeile tinere. CDM si uruitura diastolica sunt absente, iar presiunea capilara pulmonara blocata si presiunea din atriul stang sunt normale, ca si dimensiunea atriului stang pe ecocardiografie. Defectul septal atrial (modulul 235) poate fi de asemenea confundat cu SM; in ambele situatii exista adesea do clinice, electro-cardiografice si radiografice ale maririi ntriculului drept si accentuarii vascularizatiei pulmonare. Zgomotul Z2 disociat larg din defectul septal atrial poate fi confundat cu clacmentul de deschidere al mitralei, iar suflul diastolic determinat de fluxul prin orificiul tricuspidian poate fi confundat cu suflul diastolic mitral. Cu toate acestea, absenta maririi atriului stang si a liniilor Kerley B, precum si demonstrarea unei disociatii fixe a zgomotului Z2 pledeaza pentru defectul septal atrial.
Mixomul atrial stang (modulul 241) poate impiedica golirea atriului stang, determinand dispnee, un suflu diastolic si modificari hemodinamice asemanatoare celor din SM. Totusi, pacientii cu mixom atrial stang prezinta adesea aspecte sugesti pentru o boala sistemica, cu scadere in greutate, febra, anemie, embolie sistemica si viteza de sedimentare a hematiilor si concentratie a IgG crescute. De obicei, nu se asculta un CDM si, frecnt, semnele auscultatorii se modifica cu pozitia corpului. Diagnosticul poate fi silit prin demonstrarea unei mase in atriul stang, care produce ecouri caracteristice la ecocardiografia bidimensionala.
