mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Afectiuni cerebro-vasculare cu implicatii neui-ochirurgicale
Index » Neurochirurgie » Afectiuni cerebro-vasculare cu implicatii neui-ochirurgicale
» Tehnica chirurgicala

Tehnica chirurgicala







indepartarea totala a MA\' cu pretul unei injurii cat mai reduse a restului parenchimului cerebral, care reprezinta mobilul principal, al interventiei, este relativ lesne de executat prin interceptarea pediculilor arteriali principali dilatati, provenind din arterele superficiale si sectionarea principalelor emisare venoase in drumul lor catre sinusurile ve-noase din profunzime. Astfel nidusul poate fi disecat de parenchimul inconjurator cu minima agresare a acestuia.
Hipotensiunea controlata (in jurul a 40-60 mmHg) cat si embolizarea preoperatorie a principalelor "feeders\" pot reduce substantial hemoragia intra-operatorie si sa fereasca de prejudiciu arterial eventualele zone "elocvente\" inconjuratoare.


MAV gigante se pot bucura uneori de operatii succesive. Ele primesc irigarea adeseori si din artera carotida externa prin vasele durale, au de obicei dimensiuni peste 6 cm diametru si afecteaza arii functionale importante (gr. 5 - Spetzler). Se incepe prin embolizari, urmate de atacarea leziunii, eventual de asemeni prin interventii seriate, inter-ceptandu-se la inceput aportul arterial de la periferie.
Complicatiile interventiilor de exereza a MAV. Morbiditatea postoperatorie dominata de edem si hemoragii atinge pana la 20%, mortalitatea inregistrand si ea 3,6% (20). Cauzele lor posibile par a fi: ischemia, infarctele venoase, sangerarile din portiunile reziduale ale MAV si cresterea exagerata a fluxului sangvin in ariile inconjuratoare, prin caderea autoreglarii in aceste arii.
Anevhsmele asociate apar in cea. 10% din cazuri (. 3).
Rata de mortalitate in cazul coexistentei celor 2 feluri de malformatii variaza intre 2-l0% in diversele serii publicate.
Hemodinamica in MAV. Studiile Doppler intra-operatorii au decelat fluxuri cuprinse intre 150-900 ml/min., in functie de marimea malformatiei (21). Arterele hranitoare ale MAV prezinta presiune intravasculara scazuta, viteza de circulatie crescuta, rezistenta periferica scazuta si o foarte slaba reactivitate vasomotorie.
Tratamentul iradiant sub forma radiochirurgiei stereotaxice reprezinta una din realizarile cele mai importante a ultimei perioade de timp. Ea concentreaza asupra nidusului o iradiere bine focalizata, fie sub forma unui numar de fascicule bine colimate de radiatii gamma (gamma knife), fie sub forma unei iradieri focalizate si intense cu ajutorul acceleratoarelor lineare sau a unui flux de protoni (22, 23, 24). Obliterarea MAV este realizata in cea. 80% din cazuri intr-un interval de aproximativ 2 ani. in acest interval de timp pot surveni in unele cazuri hemoragii la nivelul nidusului. Radiochirurgia este eficienta in leziuni cu diametrul de maximum 3 cm.


Iradierea externa conventionala poate fi aplicata cu unele rezultate bune in MAV intinse. Eficienta ei ar atinge 20% din cazuri, cu o rata anuala de hemoragii de cea. 3%, egala cu cea a istoriei naturale a MAV (25).
Controlul crizelor convulsive. Incidenta epilepsiei in prezenta MAV fara accidente hemoragice este de 17-40%. La cea.o treime din bolnavii operati se pot inregistra asemenea crize (26). Acestea au cel mai frecvent focarul la nivelul amigdalei.

Patogenia crizelor din cadrul MAV s-ar explica fie prin existenta unei ischemii perimalformatie prin furtul exercitat de MAV, prin glioza rezultata dupa rupturi subclinice repetate, fie prin existenta unor focare epileptogene secundare, ce apar indeosebi la nivelul lobului temporal. in orice caz se re-commenda administrarea de anticonvulsivante la bolnavii operati de MAV.
Riscuri legate de coexistenta sarcinii. Aparent sarcina nu ar fariza riscul hemoragiei daca aceasta nu a preexistat. Acest risc nu a depasit 3,5%. La femeile cu sangerari in antecedente acest risc ajunge la 6% (27) ele aparand in special la tinere. Daca prima hemoragie apare in cursul sarcinii, sansa de a se reproduce este de 25%. Aparitia unei hemoragii cerebrale dintr-o MAV, in cursul sarcinii este dupa alti autori de 20-48% cu o mortalitate materna care atinge 28% (28). Interventia operatorie pentru MAV in cursul sarcinii trebuie decisa in functie de indicatiile obisnuite de tratament ale acesteia. in general se prefera practicarea exerezei MAV dupa nastere. Trebuie in orice caz evitata farizarea producerii unei hemoragii in cursul eforturilor de parturitie.



Tipareste Trimite prin email




Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor