Simptomul cel mai comun este cefalea, adeseori localizata periorbital. Anevrismele dezvoltate pe carotida interna intracraniana afecteaza cel mai adeseori\'neri oculomotori (de obicei cele vesti-giale, de comunicanta posterioara, dar si cele de bifurcare carotidiana). Anevrismele carotido-oftal-mice dau adeseori dureri retroorbitare sau afectare de nerv optic. Ruptura anevrismelor de artera comunicanta anterioara, cea mai frecventa localizare, are o simptomatologie foarte diferita, determinata de directia spre care inunda jetul de sange provenit din
anevrism (hipotalamus, fronto-bazal etc.) Anevrismele de artera cerebrala medie dau prin ruperea lor de obicei deficite motorii controlaterale. in general dupa debutul deosebit de brutal, caracterizat printr-o
cefalee atroce "nemaiintalnita\" pana atunci, insotita de
greturi si varsaturi, in rare cazuri se instaleaza si
tulburari de constienta. Instalarea unei eventuale come se poate produce si precoce dupa ruptura (19). Durerea poate persista chiar si o saptamana. Semnele de avertizare, sub forma unor cefalei ce pot precede cu 1-2 saptamani ruptura mare (cefaleea santinela), apar in cea. 60-70% din cazuri si se datoresc fisurarii straturilor peretelui arterial sau chiar a unor mici rupturi (18, 20). Uneori acest interval intre "durerea santinela\" si marea ruptura se poate extinde chiar si la 4 luni (21). Semne mai precise de localizare nu apar decat in sediile anevrismale situate la nivelul carotidei (intra-cavernos sau la originea comunicantei posterioare) cand parezele nerlor oculomotori conduc spre diagnostic.
Destul de rareori se inregistreaza
hemoragii subhialoidiene in tros (semnul lui Terson), cu ambliopie secundara, tranzitorie (22).
