in timpul sarcinii, volumul plasmatic creste mai mult decat masa de eritrocite, astfel incat o scadere a concentratiei de
hemoglobina cu 10 pana la 20 g/l (1 pana la 2 g/dl) este obisnuita. Doua cauze potentiale de
anemie in timpul sarcinii sunt deficitele de fier si de folat. Deoarece fatul utilizeaza aceste substante in cantitati mari pentru dezvoltare, aceste deficite pot fi prevenite prin asigurarea de cantitati suplimentare de fier si folati. Sarcina are, de asemenea, ca rezultat o leucocitoza care uneori atinge 18.000 pe milimetru cub.
Siclemia (modulul 107) poate fi complicata de catre sarcina, iar crizele vasoocluzive den mai frecvente, in special in timpul travaliului si in perioada postpartum. Riscurile pentru
avort spontan, prematuritate si deces neonatal sunt mari.
Trombocitopenia in
sarcina este cel mai des datorata pre-eclampsiei, desi pot fi, de asemenea, responsabile sepsisul si purpura trombocitopenica idiopatica. In cea din urma mentionata afectiune,
anticorpii antiplachetari traverseaza
placenta si pot produce in aceeasi masura trombocitopenie la fat. Operatia cezariana este indicata daca numarul de plachete la fat obtinut prin
punctia percutana a cordonului
ombilical practicata in saptamanile 36-37 de sarcina este mai mic de 50.000 pe mililitru.
Fatul nascut mort, deseori asociat cu
tromboza venoasa placentara, apare la femeile cu asa-numitul anticoagulant lupic (modulul 312), o imunoglobulina care se leaga de fosfolipidele incarcate negativ si interfera cu factorii de coagulare dependenti de tamina K. Anticoagulantul lupic este, de fapt, mai capabil sa produca tromboze decat sangerari, iar tratamentul cu doze mici de
aspirina si cu prednison in timpul sarcinii poate reduce rata pierderilor fetale.
Coagularea intravasculara diseminata poate aparea datorita decolarii premature a placentei, retentiei de fat mort, embo-lismului cu lichid amniotic, avortului indus cu solutii saline sau datorita preeclampsiei fulminante si poate fi ndecata prin tratarea cauzei subiacente.
