mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  



Probleme medicale in timpul sarcinii
Index » General » Probleme medicale in timpul sarcinii
» Infectiile bacteriene

Infectiile bacteriene


Share





Infectiile de tract urinar ( modulul 131) sunt cele mai frecnte tipuri de infectii bacteriene in sarcina. Bacteriuria asimptomatica apare in pana la 7% din sarcini. Modificarile fiziologice din sarcina, cum ar fi dilatarea, indusa hormonal, a tractului urinar, hidronefroza si refluxul coureteral predispun la bacteriurie asimptomatica, iar la o treime din pacientele cu aceste stari apar pielonefrite, de obicei in timpul ultimului trimestru. Cele mai multe cazuri de pielonefrita se dezvolta in ultima perioada a sarcinii, fiind precedate de bacteriuria asimptomatica in primul trimestru de sarcina. Deoarece peste 75% dintre pielonefritele acute asociate cu sarcina pot fi evitate prin tratarea bacteriuriei asimptomatice, este recomandat screeningul pentru bacteriurie la prima vizita prenatala. Escherichia coli este cel mai frecnt microorganism izolat, iar tratamentul pentru bacteriuria asimptomatica, ce consta din administrarea timp de 3 zile de ampicilina, cefalexina, nitrofurantoin sau sulfizoxazol, este adecvat, desi acest ultim drog nu trebuie folosit in timpul ultimei luni de gestatie deoarece poate produce icter la copil. La femeile cu bacteriurie asimptomatica, culturile din urina ar trebui obtinute la intervale lunare pana la sfarsitul sarcinii. Recidile necesita tratament.


Infectiile intrauterine apar in pana la 4% din sarcini si sunt asociate cu o morbiditate si o mortalitate crescute in perioada prenatala. Infectia intraamniotica este cea mai frecnta cand infectia ascendenta urmeaza rupturii de membrane, dar este intalnita de asemenea si in prezenta membranelor intacte, in special in travaliile inainte de termen. Infectia este de obicei polimicrobiana, implicand atat E. coli anaerobi, micoplasme genitale, Gardnerella vaginalis si streptococi de grup B. Deoarece semnele clinice timpurii pot fi subtile, diagnosticul necesita un grad inalt de atentie. Indiciile clinice cuprind febra, tahicardia materna sau fetala, uter sensibil, lichid amniotic cu miros respingator si leucocitoza. in plus, diagnosticul se bazeaza pe rezultatele frotiului din lichidul amniotic colorat Gram, pe concentratia glucozei si activitatea esterazei leucocitare a lichidului amniotic. Este indicata extragerea fatului. Tratamentul antibiotic trebuie inceput preferabil in timpul travaliului decat dupa aceea. Sunt indicate antibioticele cu spectru larg, cum ar fi ampicilina si gentamicina.
Infectiile postpartum raman cea mai frecnta cauza de mortalitate materna in Statele Unite. Majoritatea deceselor sunt datorate infectiilor endometriale postpartum complicate de abcese pelviene, peritonite sau tromboflebite pelviene. Rata endometritelor variaza de la 1 la 3% dupa nasterea pe cale vaginala si de la 6 la 18% dupa operatia cezariana. Endometrita trebuie suspicionata atunci cand o pacienta are febra dupa 1-2 zile de la nastere. Ruptura membranelor si operatia cezariana ce urmeaza dupa debutul travaliului sunt factori importanti de risc pentru endometrita postpartum. Putine paciente manifesta toate semnele clasice, cum ar fi febra, durerea abdominala, starea generala alterata si lohii purulente sau cu miros respingator. Explorarea trebuie sa includa hemograma completa, hemoculturi si culturi din tractul genital. Endometrita postpartum este de obicei o infectie polimicrobiana. Cele mai frecnte bacterii patogene responsabile de endometrita postpartum sunt streptococii de grup B, amestecul de microorganisme aerobe si anaerobe, E. coli si enterococii. Streptococii de grup B sunt cei mai frecnt izolati din hemoculturile pacientelor cu endometrita. Tratamentul depinde de microorganismul cultivat, dar sunt de obicei folosite antibioticele cu spectru larg sau combinatii cum ar fi ampicilina, un amino-glicozid si clindamicina.


Streptococul de grup B (modulul 143) a denit o cauza majora de bacteriemie postpartum, constituind 10 pana la 20% din speciile izolate in hemoculturi de la femeile internate in sectiile de obstetrica. Sursa acestor infectii este reprezentata de streptococii de grup B ce colonizeaza tractul genital feminin. Desi majoritatea acestor paciente au o evolutie necomplicata in urma tratamentului antibiotic adecvat, ocazional se intalnesc complicatii cum ar fi abcese pelviene, soc septic si tromboflebite septice. Majoritatea infectiilor sere cu streptococ de grup B din sarcina sunt asociate cu o sursa identificabila, cum ar fi endometrita sau o infectie de tract urinar. Streptococii de grup B pot fi transmisi nou nascutului pe perioada perinatala. Rata infectiilor sere cu streptococi de grup B la nou nascuti este de 1,8 la 1000 de nou nascuti vii.
Listeria monocytogenes ( modulul 145) este o alta bacterie patogena care determina o morbiditate specific legata de sarcina. Infectia poate aparea in orice moment in timpul sarcinii, dar este mai frecnta in timpul celui de-al treilea trimestru. Frecnt, simptomele sunt sugesti pentru o infectie de tract urinar, dar uroculturile sunt sterile. Diagnosticul se pune pe baza unei hemoculturi poziti. Seritatea clinica a infectiei se poate intinde de la o febra moderata, pana la o boala sera. Aceasta infectie poate precipita travaliul si poate aa ca rezultat nasterea prematura a unui copil mort sau infectat. Tratamentul consta in ampicilina sau penicilina.
Neisseria gonorrhoeae ( modulul 150) poate fi transmisa de la mama la copil in utero, in timpul nasterii sau in perioada postpartum. Cea mai frecnta problema clinica cauzata de aceasta transmitere este conjunctivita gonococica a nou-nas-cutului. Instilarea conjunctivala a unei solutii apoase 1% de nitrat de argint este eficienta in prenirea cecitatii cauzate de aceasta infectie. Sifilisul congenital ( modulul 174) apare prin infectarea fatului in utero. Treponema pallidum se transmite la fat cel mai frecnt in stadiile timpurii ale sifilisului, in orice moment din timpul sarcinii. Infectarea fatului inainte de luna a patra este rara. Sifilisul poate aa efecte sere asupra produsului de conceptie, incluzand moartea fatului, boli neonatale sau infectia latenta.



Tipareste Trimite prin email






Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2022 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor




  Sectiuni General:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai