Acestea determina o ingrijorare majora in timpul sarcinii datorita consecintelor asupra fatului. Deoarece se poate produce transmiterea transplacentara,
infectiile materne cu virusul citomegalic (CMV), rubeolic, varicelo-zos-terian si herpex simplex au cel mai mare potential teratogen, in special in timpul primului trimestru. Infectia perinatala poate fi rezultatul transmiterii virusului la copil in timpul trecerii printr-un col uterin infectat.
Infectia cu CMV ( modulul 187) este cea mai frecnta cauza a infectiilor
virale congenitale. Virusul este ubicuitar; 35 pana la 100% din populatia adulta are semne ale unei infectii anterioare, cu cea mai mare prevalenta in randul grupurilor cu nil socioeconomic mai scazut. CMV este de obicei contractat pe calea oral-respiratorie, prin contact sexual sau prin transfuzie sanguina. Infectarea cu CMV realizeaza
0 infectie latenta pe toata perioada vietii gazdei, care poate fi reactivata mai tarziu prin imunosupresie. Rata infectiilor colului uterin cu CMV creste in stadiile tarzii ale sarcinii. Desi in timpul sarcinii CMV poate fi activat fara semne clinice de boala la mama, numarul mare de CMV din col sugereaza ca nou-nascutul se afla la risc in timpul nasterii. Aproximativ
1 pana la 2% din toti nou-nascutii din Statele Unite sunt infectati cu CMV in utero, dar marea majoritate dintre acestia sunt normali. Infectiile congenitale clinic manifeste sunt cele mai frecnte la primul copil din mame cu infectie primara in timpul sarcinii. Boala CMV apare la copin ale caror mame nu sunt imunizate. Boala incluziilor citomegalice este caracterizata prin icter, hepatosplenomegalie, un rash petesial si o afectare multisistemica si multiorganica. Alte manifestari se intind de la sechele neurologice subtile la microcefalie sera.
Rubeola ( modulul 197) poate aa urmari sere asupra fatului, inclusiv moartea fetala si
nastere prematura, daca mama este infectata in timpul stadiilor timpurii ale sarcinii. O dirsitate de defecte congenitale sunt produse de rubeola, incluzand cataracta, anomalii cardiace, surditate si retardare mentala. Anomaliile fetale sunt cele mai sere cand
rubeola materna apare in timpul primului trimestru, cu 80% dintre copii afectati; procentul scade pana la aproximativ 25% cand infectia apare spre sfarsitul celui de-al doilea trimestru. Infectia congenitala poate fi diagnosticata
prenatal prin detectarea anticorpilor antirubeolici de tip IgM in sangele fetal, recoltat prin ghidare ultrasonografica. in zonele in care programele de imunizare au fost larg folosite, problema a fost eliminata. Vaccinul poate fi administrat in timpul sarcinii fara a fi nociv pentru fat. Infectia in timpul sarcinii cu virusul varicelo-zosterian (VZV) reprezinta un risc pentru mama ( modulul 185). Exista un risc de aproape 10% de
pneumonie sera. Terapia antivirala precoce trebuie instituita daca exista orice suspiciune de pneumonie legata de varicela. Desi majoritatea copiilor nascuti de mame infectate cu VZV sunt normali, exista un risc al copilului nenascut de a suferi o infectie congenitala teratogena.
Infectia nou-nascutilor cu virus herpex simplex (VHS) poate varia de la infectia localizata usoara, la diseminarea letala ( modulul 184). Infectarea retrograda sau
nasterea printr-un tract genital matern infectat cu VHS-2 poate aa ca rezultat gra infectii neonatale diseminate.
