Spectrul vancomicinei este limitat la cocii gram-pozitivi, in special enterococi, streptococi si stafilococi. Vancomicina este utila ca terapie de linia a doua pentru majoritatea infectiilor bacteriene gram-poziti, dar este medicamentul de electie in
infectiile cu stafilococi rezistenti la meticilina sau cu Corynebacterium jeikeium si in infectiile gra la pacientii alergici la penicilina. Administrata oral (o cale prin care nu este absorbita), vancomicina poate fi folosita la tratamentul colitei pseudomembranoase asociata antibioticelor produsa de C. difficile, la pacientii care nu au raspuns la metronidazol - medicamentul de electie. Rezistenta la vancomicina este in crestere rapida printre susele de E. faecium din marile spitale, in mod special in zonele cu folosire frecnta a acestui antibiotic. Datorita amenintarii crescande a entero-cocilor rezistenti la vancomicina si potentialului stafilococilor de a dobandi gene de rezistenta, un comitet national de supraghere a silit norme pentru folosirea corespunzatoare si limitata a acestui antibiotic.
