mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  



Istoric
Index » Anestezia » Istoric
» Remedii si practici pentru indepartarea epidemiilor

Remedii si practici pentru indepartarea epidemiilor


Share





Eforturile conjugate pentru indepartarea ciumei se refereau nu numai la masuri concrete, de organizarea carantinelor, dar uneori si la rituri apotropaice, prin gesturi, practici si chiar obiecte. In Colectia Academiei Romane exista un astfel de obiect, o moneda din timpul domniei lui Radu I (sec. XIV) and pe aversul ei inscrisa o cruce, intre bratele careia se repeta de 4 ori litera "a", initiala formulei talismanice socotita in evul mediu ca aparatoare de boli: "Atha Gabor Leolam Adonai" ( Puternic vei fi Doamne, in vecii vecilor) Acest simbol era reprodus pe clopote, inele, amulete, peceti, monede. Pe reversul aceleasi monede era reproduc semnul sarpelui, care, in simbolistica mediela era asociat ciumei. Numeroase monumente din Roma sau Milano, and aceeasi reprezentare a sarpelui au fost de asemenea incercari de indepartare a flagelului "prin puterea semnului"
Empirismul milenar al tinuturilor romanesti oferea insa si remedii vegetale, asociate cu unele magice., pentru prevenirea sau inlaturarea ciumei . Astfel erau cataplasmele din urzici fierte sau din sfecla rasa ti prajita, furnizatii in jurul caselor si al gospodariilor cu laur (Datura stramonium L.J, asociindu-se gestul magic, adica ungerea cu usturoi a usilor si ferestrelor, precum si asezarea unei tidve de cal pe casa.


In obiceiurile traditionale banatene, ca masuri profilactice se puneau la brau manunchi de te: cucuruz rosu si matraguna, in timp ce se trasa cu plugul, brazda in jurul satului, sau "cercul magic" pentru izolarea satului impotri fortei malefice134. Aceleasi te erau folosite si pentru indepartarea "moroilor" care luau mana holdelor, a vitelor, a pamantului in imaginarul popular, boala, ciuma era astfel asociata chiar identificata cu puterile supranaturale. Pe de alta parte, omul traditional gasea similitudini intre suferintele sale si ale naturii, ale pamantului, aplicand in consecinta aceleasi masuri de iitoprofilaxie magica.
Una din cele mai interesante si mai raspandite practici magice in tara, atat la romani, cat si la maghiari, germani, sarbi era "camasa ciumii" sau "camasa de izbanda", lucrata din canepa, intr-o singura seara, de catre 7-9 batrane, (de la tors, depanat, urzit, tesut, pana la cusut), fiind pusa apoi la miezul noptii, in hotar, pe un stalp ori arsa si ingropata. Concomitent se rostea descantecul, exorcismul impotri ciumei- "femeie hidoasa, flamanda de suflete".
Studiile etnologice legate de aceasta practica magica, datorate regretatilor cercetatori Nicolae Alexandru Mironescu, Roswith Capesius\'35 si Val Cordun136 au relet extinderea ei si in cazul altor epidemii (de riola, gripa etc).
In sudul Banatului au fost descoperite chiar "legaturi de izbanda" confectionate din camasa ciumei si daruite ostasilor care plecau pe front (in cele doua razboaie mondiale), ca masura profilactica, impotri epidemiilor, dar si aparatoare de glont137.
Primele insemnari referitoare la "camasa ciumei" in tarile romane par sa fie cele ale florentinului Anton Maria del Chiaro (sec. XVIII)138, apoi cele datorate lui Fr.J.Sulzer139. in secolul XIX, Fr. Muller140 relata credintele sasilor legate de epidemie si remediile indicate, iar T. Haltrich141 atribuie existenta ritualului "camasii ciumei" la sasii din Transilnia unei influente a fondului traditional romanesc142 din care a fost preluat. in 1883, Wislocki semnala obiceiul in folclorul maghiar 143.
In legatura cu lupta impotri flagelului ciumei a capatat raspandire celebrarea -conform calendarului religios si traditiilor populare-"Sfantului Haralambie inlantuind ciuma" . Odinioara, icoanele "sfantului Haralambie" erau prezente in fiecare casa a satului romanesc.



Istoria medicinei romanesti abunda in relatari despre eforturile medicilor, a autoritatilor oficiale si a ordinelor calugaresti pentru stavilirea cumplitelor epidemii de ciuma, sifilis, holera, lepra, patrunse odata cu legaturile comerciale, prin porturile Marii Negre cu Orientul ori in urma atator armate stationare sau in tranzit prin tarile romane, ca si in urma incursiunilor mercenarilor straini si a turcilor.
Concomitent cu luptele pentru libertate sociala si nationala, stradaniile pentru eradicarea cumplitului flagel al ciumei au fost de un eroism fara seaman146. Carantina austriaca impotri ciumei, instituita dupa 1765, pe baza unui amplu proiect al medicului Adam Chenot, cuprindea un zid format din 4000-8000 de graniceri, insirati pe 1900 km. lungime, de la Bistrita Aurie, din Transilnia, pana la cursul Unei si la Muntele Velebit, din Croatia, izoland astfel Europa de raspandirea epidemiei147.
Organizarea carantinei dupa 1830 "ca un cordon de sanatate" de-a lungul Dunarii a insemnat cea mai importanta realizare sanitara europeana de la inceputul veacului XIX148.

Interesante relatari despre aceste carantine lasa si doctorul Joseph Caillat in 1854149, intr-o ampla descriere a calatoriei sale medicale in principatele danubiene.
Cunostintele empirice ale satelor romanesti au avut un alt teren de aplicabilitate, cum au fost eforturile pentru eradicarea epidemiilor de riola. O astfel de epidemie mentionata de documente a fost aceea din zona Sibiului si a Brasovului, in secolul XVIII, Faptul ca epidemia nu a fost semnalata si in partile Moldovei si ale Munteniei, poate duce la concluzia existentei unor remedii populare salutare, printr-o metoda empirica de "riolizare", practicata din vechime de ciobanii romani. In Banat, riolizarea a fost atestata de Fr. Grisselini, iar in Transilnia, medicul chimist, Ferenc Nyulas150 profesor la "Lyceum Medico-Chirurgicum" din Cluj si spirit luminat arata la 1802 ca romanii spre deosebire de sasi si maghiari cunosteau si aplicau riolizarea empirica, scaldand copin in laptele vitelor bolnave.
In secolele XVI-XVTiT, scrierile medicilor din Transilnia si retetele lor contineau numeroase remedii populare folosite in cazul altei boli, tratamentul antiluetic.





Tipareste Trimite prin email






Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2021 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor




  Sectiuni Anestezia:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai