Din multitudinea de adevarati maiestrii in deslusirea si folosirea naturii si a efectelor ei curati, multi s-au desprins din anonimat detinand adevarate recorduri in priceperea telor si a vindecarii".
Cunoscuti in intreaga tara, poienariny3 au transmis si imbunatatit de la o generatie la alta retetarul" care cuprinde nenumarate combinatii de te intrebuintate in tratatarea diferitelor boli. Alaturi de identificarea telor medicinale -coada soricelului, mesteacanul, rostopasca, coada calului etc, este precizat si hiculul" utilizat - apa, vinul, alcoolul, otetul, painea etc, iar ca forme de administrare se recomanda fierturile, ceaiurile, fumigatiile, baile, unguentele, decocturile.
Unele dintre cele mai des utilizate te erau:
- Breiul -
Pentru tratarea reumatismului -se rade radacina, apoi
se pune in spirt sau palinca curata, la galastit (dospit).
La 1 kg de tuica se pune cam o lingura de radacina
razuita si 100 g de camfor, ca sa se domoleasca
usturimea. Se freaca locul bolnav de boua-trei ori pe zi"
(inf. Gruia Gheorghe, n. 1892)
Bratil vantului -Pentru boli ale ficatului - se amesteca un pumn de mladita de braul vantului, cu radacina de ghintura si anghinare, in 2 kg de apa, apoi se fierbe pana scade la jumatate. Se stoarce si i se adauga 1 kg. de miere de albine. Se bea de trei ori pe zi, pe nemancate". Pentru tratarea reumatismului - se fierbe loaza (vrejul) de braul vantului, apoi se incinge locul dureros cu ea. Zeama in care a fiert e buna pentru uns" impotriva fumatului - spicul se fierbe in apa. Se bea zeama aceasta cand iti vine pofta de fumat. Daca bei asa de doua-trei ori, ti se face rau, iar dorul de tutun ti se trece pe ci" (inf. Avramut Ioan n. 1925)
- Buruiana de friguri -
Pentru gripa, friguri, vatamatura - se culege buruiana, in zori, pe roua. Mai buna e cea adunata primavara. Se usca, apoi se macina, iar praful obtinut se pune in apa sau tuica, lasandu-se la dospit (macertat). Se bea de trei ori la zi. E bun si ceaiul facut din florile buruienii" (inf. Avramut Augustin, n. 1938).194
Alaturi de binecunoscutele familii de herboristi din Poienii de Jos, jud. Bihor, trebuie amintita o ura aparte -Anton Popartac din localitatea Sant, jud. Bistrita-Nasaud. Nascut in 1912 a fost unul din informatorii-copii ai cercetatorilor sociologi condusi de Dimitrie Gusti. Herborist priceput, vindecator prin fitoterapie si organoterapie - aa pe terenul propriu adevarate culturi de te de leac -, bun cunoscator al naturii, fenomenelor astronomice, Anton Popartac a ramas in pretuirea celor care l-au cunoscut si pentru felul cu daruia tuturor din invatatura sa. Pentru a transmite bogatia sufletului, mintii si priceperii si-a notat retetele sale pe caiete tot ce a cules o viata a dorit sa restituie pentru folosinta celor in nevoie.
Caietele manuscrise cuprind retete grupate pe maladii ale partilor corpului. Remediile se refera la boli ale capului, ochilor, nasului, urechilor, gatului, stomac, inima etc. Sau se clasifica in functie de boli: ulcer, reumatism negi etc.
Cand ti se infunda nasul ai guturai si stranuti des si indesat se face un ceai cu patlagina ingusta. Creste prin li, fanate, pasuni, locuri uscate, pe marginile drumurilor, se recolteaza din aprilie pana in septembrie, se usca la umbra si se face ceai 30-70 gr. la litru de apa. Se bea mai mult seara". Un remediu in a carui compozitie intra te, minerale si elemente de origine animala il constituie irul" pentru dermatoze:
Cand fata ti se strica printr-o infectie cu crapaturi cu pecingini lasand o scoarta pe fata care te strange te ustura sau apar pe fata neste cosulete mici care se inmultesc si devin rana, se face ceai de arnica cu care se spala bine si cu un stergar aspru se sterge fata bine iar pe urma se unge cu un strat subtire de ir, o alifie preparata in popor, care e bine sa se stie cum se prepara. Se foloseste si la animale, mai ales la oi, la picioare, la vaci cand le crapa ugerul, la intepaturi, diferite rani la cai, intepaturi cu suruburile la boi cand se taie cu hamurile si alte intamplari: lOOgr. sau de oaie/ 100 gr. sau de vita/200 gr. ceara curata/ 200 gr. rasina/ 200 gr. hribe praf/ 200 gr. vaselina fier/ 200 gr. fasole/ 150 gr. busuioc praf/ 200 gr. miere de albine/ 200 gr. unt de balmoj (unt de oaie)/ 200 gr. unt de vaca/ 100 gr. piatra vanata.
Se pune intr-un vas sau de oaie sau de vita si untul de vaca in care se prajesc hribile, busuiocul, fasolea dupa care se strecoara busuiocul, hribile, fasolea care se arunca, iar in ce a trecut prin strecuratoare se adauga celelalte toate, se topesc amestecandu-se bine, iar inainte de a se rasuci se amesteca bine cu piatra vanata care se lasa la fund sa ramana in tot continutul. Indica cu exactitate partea din ta cu efect curativ, modalitatea si momentul de recoltare, mediul din care se poate culege, prepararea si intrebuintarea. Prezentam cateva din remediile descrise: Pentru cei ce le cade parul se ia o ceapa alba si se curata de prima si al doilea coaja si se introduce intr-un borcan de V2 kg care se umple cu spirt medicinal. Dupa 30 zile se da cu spirtul de pe cepe pe par facandu-se o frectie usoara".
Pentru cei ce le-a scazut derea si au nevoie de ochelari () cel mai bun medicament este si singurul, cicoarea. Cicoarea este o ta medicinala creste inalta si batoasa o gasim in locurile pietroase mai mult pe zugaua (santuri n.n.) creste inalta si stufoasa frunze are putine dar floarea ei albastra marunta iti atrage atentia. Dintre toate tele medicinale e cea mai misterioasa daca o culegi astazi maine infloreste alba daca o culegi si o tii gramada dupa ce o culegi se albeste si se lipeste deodata. Asa ca dupa ce o culegi nu se intarzie mult si se pune la umbra sa se usuce. Floarea uscata se face ceai la o cana de apa 10-l2 flori sa nu fie mai multa pentru ca provoaca diareea se poate lua seara si dimineata, cate o cana indulcita ca e foarte amara".
Dupa ce se raceste se scoate in cutii si se intrebuinteaza la nevoie, dupa cele indicate".Incredintati fiind de puterea vindecatoare a naturii numerosi oameni de stiinta, medici, chimisti, biologi, ingineri de diferite specialitati experimenteaza si aplica, astazi, terapii si produse bazate pe extracte de te.
Rezultate deosebite s-au obtinut, in tratarea unei palete largi de afectiuni, prin utilizarea argilei atat pe cale interna cat si pe cale externa.
Trebuie sa mentionam contributia de exceptie in redescoperirea si sustinerea tratamentelor pe baza de argila a inginerului clujean Ioan Timbus care, in colaborare cu medici si ingineri chimisti si-a dedicat o mare parte din viata acestui adevarat crez - de a-si ajuta semenii prin puterea vindecatoare a naturii.
Redescoperirea, utilizarea pe o scara tot mai larga a produselor care au in componenta elemente naturale, getale sau minerale, poate, nu este o intamplare, ci o consecinta fireasca. Omul este parte integranta dintr-un mediu natural si sanatatea sa, echilibrul sau depind tot mai mult de sanatatea si echilibrul naturii.
