mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  



Istoric
Index » Anestezia » Istoric
» Fondul traditional etnoiatric in contemporaneitate

Fondul traditional etnoiatric in contemporaneitate


Share





Retrospectiva pe care am incercat-o in inile anterioare asupra originii si evolutiei cunostintelor etnoiatrice ale poporului roman a avut drept scop doar schitarea celor mai importante etape ale civilizatiei traditionale, chimea si continuitatea neintrerupta a preocuparilor de etnoiatrie. Interesul timpuriu al istoricilor, filosofilor antici, fata de cunostintele empirice ale daco-getilor, studierea si culegerea practicilor poziti in "herbarii", fundamentarea unor lucrari importante ale medicinii medievale, pe tezaurul etnoiatriei romanesti conduc la concluzia fireasca a valorii incontesile pentru iatrosofie, pentru istoria culturii romanesti, a ceea ce s-a transmis peste generatii, prin traditia si practica medicala neintrerupta.
Studierea etnoiatriei in tara noastra a fost intensificata in mod deosebit in secolul XX, cercetatorii - medici, istorici, botanisti ori etnologi- aratand ca flora deosebita a tarii, favorizata de clima temperata, cu numeroase encla de climat mediteranean (in special vara), iar ca urmare, dirsitatea getatiei si a cunostintelor empirice, cu caracterul lor practic, pozitiv au determinat pastrarea etnoiatriei, aplicabile, cu toate consecintele ei. Numerosi cercetatori ca Valeriu L. Bologa, Al Borza, Valeriu Butura, Tiberiu Moraru, Gh. Palescu si altii si-au inchinat activitatea culegerii datelor despre folosirea telor, a retetelor fitoterapeutice, a descantecelor, insistand si asupra corelarii lor cu iatrosofia si selectand ceea ce este valoros, "ca aurul din nisipul apei"- dupa cum scria istoricul medicinii, Valeriu L. Bologa.



Acest domeniu a fost considerat unanim ca unul din primele module ale istoriei umanitatii, medicinei, folclorului romanesc. V.L. Bologa arata ca in stadiul contemporan "fara a renunta cat de putin la baza ei rationala, la tehnica ei inaintata, medicina stiintifica cauta acum sa-si completeze viziunea integrala cu ceea ce medicina populara poate sa ofere drept cunoastere empirica"179. Pentru argumentarea acestei afirmatii el exemplifica cu practicile taranilor de pe Valea Somesului, de pe Valea Oltului sau din Tara Barsei, care vaccinau copin antivariolic, folosind pustulele vitelor bolna, sau scaldandu-i in laptele acestora, cu mult inainte de generalizarea vaccinului descoperit de medicul englez Jenner, in secolul XVIII180. Procedeul empiric si aplicat de taranii romani, era semnalat-asa cum am mai relevat- si de medicii maghiari din Transilvania, Nyulas (in 1802) si loan Czako (in 1807)181.
Exemple de acestea s-ar putea da nenumarate, caci intreaga lupta de aparare a vietii si de vindecare a bolilor s-a bazat pe cunoasterea naturii, a telor, cu puterea lor tamaduitoare. in conceptia populara traditionala, cauzalitatea fiziologica (la care se adauga ereditatea, conditiile de viata si de igiena etc) se impletea cu aceea provocata de fenomenele naturale sau de fortele malefice. Ca urmare, vindecarea nu se putea obtine decat prin mijloace complexe, indicate de empiria traditionala, prin fitoterapie, opoterapie, descantec si rugaciune.

In viata comunitatilor traditionale, activitatile erau impartite. Barbatii erau angajati in toate muncile agro-pastorale, in padurarit, in mestesuguri. Rolul femeii crestea considerabil in cadrul gospodariei, pentru asigurarea conditiilor de hrana si de igiena, pentru cresterea pruncilor si ingrijirea sanatatii intregii familii. Tot femeile, indeosebi cele varstnice culegeau tele de leac, le uscau, preparau mixturi de remedii getale si le administrau celor in suferinta, insotite de practici psihoterapeutice, descantece, exorcisme etc.


Un grup aparte l-au constituit herboristii barbati, care au manifestat o forma inalta de specializare, constand in priceperea de a trata un numar mic de boli, folosind in schimb o gama extrem de variata de te, preparate separat sau in combinatii. Un fenomen deosebit a fost specializarea unor comunitati intregi in culegerea, prepararea si comercializarea telor cu virtuti terapeutice, separate sau in mixturi curati pe dirse boli. Aceasta indeletnicire adiacenta ocupatiilor traditionale, agricultura si cresterea animalelor a determinat mutatii social-economice ale asezarilor respecti, cum a fost de pilda satul Poienii de Jos, din judetul Bihor182.

Cercetatorii etnobotanisti semnalau existenta unor astfel de colectivitati in cateva sate din sudul Moldoi, ca si in sudul Banatului, pana dupa primul razboi mondial. Nicaieri insa nu s-a atestat un stadiu de specializare ca in Bihor, in satul Poienii de Jos, in care actualmente se manifesta o reactivare a acestei indeletniciri, impulsionata si de "intoarcerea spre natura" a oamenilor de stiinta, care creaza noi laboratoare, clinici, forme de cercetare, prin valorificarea fondului etnoiatric strachi.





Tipareste Trimite prin email






Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2021 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor




  Sectiuni Anestezia:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai