Cultura europeana nu a stat in afara cautarilor alinarii suferintei, cu toate ca in Evul Mediu, canoanele religioase decretau ca durerea este o componenta obligatorie a suferintei fizice si ea trebuie suportata ca atare, interntiile chirurgicale de mica intindere (amputatii, reducerea fracturilor, trepanatii craniene) erau precedate de masuri "anestezice\": presiune pe nervi sau vasele periferice, aplicatii locale de gheata, intoxicatii cu alcool sau ingestia de decocturi halucinogene.
Deschiderea filozofica si stiintifica realizata de Renastere, a adunat observatii, idei sau descoperiri care au format treptat baza teoretica si practica a ceea ce se va numi mai tarziu Anesteziologie.
Anestezia inhalatorieIn jurul anului 1540, fizicianul si alchimistul eltian Paracelsus (1493-l541) incercand sa imbunatateasca calitatea carnii gainilor sale, le administra acestora uleiul dulce de vitriol, sintetizat de Valerius Cordus (1515-l544), numit mai tarziu de Frobenius - eter. Paracelsus a observat ca administrarea acestuia in mod regulat are ca rezultat, pe langa indulcirea carnii, si faptul ca "gainile adorm de fiecare data pentru un timp, trezindu-se mai tarziu in siguranta\" (2).
Fara teama de a gresi, acest experiment a lui Paracelsus este de fapt prima anestezie inhalatorie experimentala.
Anestezia intranoasa
Peter Martyr Angherius descrie in 1516, pentru prima data, curara,
otrava folosita de indigenii Americii de Sud la otravirea sagetilor. W.Hary (1578-l657) descrie circulatia sangelui in 1628, pentru ca Sir Christopher Wren si Robert Boyle, in 1657, sa practice prima administrare intra-noasa la animal (caine) a unui drog (tinctura de opiu). Coroborarea primelor observatii clinice asupra fiziologiei circulatiei si respiratiei, conduce pe J.B. von Helmont la recunoasterea unui grup de gaze, ce vor fi identificate mai tarziu, pornind de la observatia lui Hary ca sangele isi schimba culoarea (de la aproape negru la rosu aprins) o data cu trecerea lui prin plamani.In 1751, termenul de anestezie este definit de English Dictionary, realizat de Baley, ca un defect al senzatiei (citat de 3).
