mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  



Istoric
Index » Anestezia » Istoric
» Etnoiatrie traditionala romaneasca

Etnoiatrie traditionala romaneasca


Share





Suma tuturor cunostintelor dobandite de om prin empirismul multimilenar, prin observarea mediului inconjurator, a naturii, prin priceperea de a se adapta mediului ambiant si de a-l schimba ori de a decanta ceea ce-i poate fi folositor vietii, fata de ceea ce-i poate dauna a fost numita de cercetatorii istorici, sociologi, etnologi drept "stiinta populara", domeniu distinct al spiritualitatii traditionale.
Raportul dintre om si natura, mediul inconjurator si puterea ratiunii, in efortul permanent de adaptare si transformare sunt surprinse cu inegalabila forta de exprimare de Pascal: "Ce este omul in natura? Un neant fata de infinit, un infinit fata de neant, la mijloc intre nimic si tot. Forta sa suprema sta in ratiune: este fragil ca o trestie, dar o trestie ganditoare"\'.
Prin transmiterea experientelor si a transformarii lor in actiune, datorita cunoasterii mediului natural, a timpului si a dimensiunilor spatiului, omul si-a creat nu numai trecutul si prezentul, ci a pus bazele viitorului, trecand de la "timpul fizic si biologic irersibil la timpul soci al-istoric si chiar la timpul subiectiv" .



Mutatia ontologica de trecere a omului de la starea de supunere fata de mediu, la starea culturala, prin care devine constient de puterea sa, construindu-si propriul sau unirs, impunandu-si legi, norme, principii comportamentale, in raport cu experienta sa milenara, dar si cu necesitatile sale este relevata si de "stiinta populara" definita de etnologi ca o sinteza a cunostintelor empirice dobandite de om in mii de ani de existenta.
Odata cu munca si dobandirea experientelor prin activitatea laborioasa, fondul de cunostinte empirice s-a dezvoltat continuu. Printre primele cunostinte de acest fel, cele mai profunde au fost cele alimentare, legate de obtinerea si producerea hranei, cele medicale, pentru apararea vietii, cele tehnice, legate de confectionarea si perfectionarea uneltelor si a instalatiilor tehnice, actionate prin forta manuala, animala, hidraulica sau eoliana,4 de construirea caselor etc, cele biologice, privind cunoasterea faunei si a florei, precum si proprietatile lor, in fine, cele astronomice, geografice etc.

Varietatea cunostintelor empirice este extrem de mare de la o regiune la alta de pe glob, la diferite civilizatii umane si chiar la acelasi popor, pe diferite trepte ale istoriei. Mileniile de cunoastere a naturii si de folosire a ei pentru dezvoltarea civilizatiei umane au generat o reala "stiinta" a poporului, un cuantum al spiritualitatii populare, care poate constitui un riil argument al chimii, continuitatii, perenitatii unei civilizatii.
Acolo unde stigiile arheologice doditoare ale evolutiei unui popor n-au fost scoase inca la lumina sau sunt sarace, iar documentele scrise sunt laconice ori n-au fost inca scuturate de colbul vremii, cunostintele populare, conceptiile despre cosmogonie, despre masurarea timpului si a spatiului, despre astronomie, etnoiatrie pozitiva - fitoterapie si organoterapie - cu remedii de o varietate extraordinara, profilaxia populara, cunoasterea cultivarii telor ori folosirea florei spontane: in alimentatie, obtinerea colorantilor, a tanantilor etc, demonstreaza, alaturi de stiintele istorice, etnogeneza, chimea si treptele de dezvoltare a complexului cultural al poporului roman.
In acelasi timp, aceste cunostinte dobandite empiric erau in stransa legatura cu ocupatiile de baza ale locuitorilor, agricultura, cresterea animalelor, mestesugurile. De asemenea, este lesne de relevat ca la originea tuturor stiintelor culte se afla cunostintele empirice si asa numita "stiinta populara", iar istoria oricarei stiinte, ca si insasi istoria umanitatii poate sa inceapa cu acest modul. Dar "odiseea" cunoasterii nu se opreste la acest stadiu, ci trece prin ipostaze mereu noi, in raport cu nilul cultural si conceptia despre unirs si viata. Fara indoiala, insa, cercetarea stiintei populare cu cele mai importante module ale sale, etnobotanica, etnoiatria, astronomia, meteorologia, sistemele traditionale de masurat etc, nu se poate realiza fara apelul interdisciplinar la antropologie, arheologie, istorie, antropogeografie, demografie, istoria medicinii, sociologie, filosofia culturii, mitologie, psihologie sociala, folcloristica, istoria artei, estetica. Numai in acest mod, intelegerea inestimabilului tezaur al stiintei populare poate fi cuprinzatoare, rezultatele dobandite de cercetarea etnologica impletindu-se intr-un tot cu succesele celorlalte stiinte umaniste. Aducerea la lumina, analiza si explicarea, apoi generalizarea vastei experiente a mileniilor de existenta a poporului inseamna implicit urmarirea ascensiunii civilizatiei si a culturii populare.

Cercetarile actuale de etnologie europeana ata au demonstrat cu argumente de netagaduit, legaturile complexe care unesc stiintele naturii cu stiintele umane3, aceasta intrepatrundere si cunoastere reciproca tinzand spre o autonomie a ramurilor acestor stiinte: etnobotanica, etnoiatria, etnozoologia, etnometeorologia, astronomia etc. Datele stiintelor naturii pot fi imbogatite cu datele etnologice, care adesea reflecta rolul si functiile diferitelor elemente (te, arbori ere), fara de care insasi identificarea speciilor, spre exemplu, n-ar fi absoluta.
Dintre toate domeniile stiintei populare, etnobotanica are cuprinderea cea mai larga, cunostintele de acest gen manifestandu-se in toate timentele culturii populare.
Pe oricare treapta a istoriei civilizatiei umane, omul s-a aflat in dependenta directa de produsele naturale, de la care imprumuta elemente si remedii pentru vindecare, materii prime pentru imbracaminte, hrana, materiale pentru constructie, coloranti etc. In afara datelor de ordin economic, singurele capabile de a aduce precizii indispensabule in cercetarea stiintelor umaniste, botanica sau, spre exemplu, dendrocronologia aplicata la silirea varstei copacilor, dupa inelele transrsale de crestere, contribuie la cunoasterea getatiei unei regiuni, putandu-se determina chiar un calendar climatic al diferitelor tinuturi, de-a lungul mileniilor.



Fara indoiala, omul cunoscand natura si invatand ceea ce-i poate ajuta vietii, alimentatiei, sanatatii se simte inserat direct intr-o realitate cosmologica, in care unirsul uman reprezinta o \'\'legatura" in ordinea si echilibrul absolut al cosmosului. Din aceasta constiinta a integrarii sale in si nu inafara sistemului ecologic natural, decurge si gama larga a initiatilor, descoperirilor, chiar si a riturilor si practicilor care justifica interntia omului pe multiple uri, asupra naturii. Cu alte cuvinte, etnobotanica a fost definita de etnologi ca "o urzeala getala a istoriei umanitatii".
Cercetarile etnobotanice efectuate in Romania au asociat rezultatele botanice cu acelea sociologice si etnologice, inntariind farmacopeea traditionala din diferite tinuturi, in special din cele montane, studiind tele alimentare din flora spontana si din cea cultivata, descriind uneltele sau metodele de cultivare, urmarind, and riturile de fertilitate in legatura cu tele cerealiere, analizand locul diferitelor te in cadrul sistemului traditional de comunicare - in limba, in obiceiuri, stimentatie, folclor etc, urmarind folosirea telor in cadrul ocupatiilor prepararea tanantilor, a colorantilor etc, relevand conceptia estetica a unui popor, prin modalitatile de transpunere a unirsului getal in arta plastica traditionala, in arhitectura, arta cioplirii lemnului, ceramica, tesaturi si cusaturi, pictura taraneasca pe sticla etc

In legatura cu istoria civilizatiei rurale a zonelor carpatice, etnobotanica aduce do incontesile ale schimbarilor si fenomenelor evoluti prin suma, dirsitatea telor intrebuintate, prin fondul lexical legat de acestea, prin intrepatrunderea cu cele mai variate domenii ale culturii materiale. Astfel, spre exemplu, cercetandu-se perioada de trecere de la economia culesului in natura la cultivarea sistematica a pamantului se pot sili etapele de evolutie pe baza unor adevarate "calendare" determinate de diferentierile de getatie. "Lumea getala ne aduce un ajutor pretios, nu numai pentru a sili cu dirse grade de precizie, astfel de calendare, dar si pentru a pune in evidenta si, intr-o oarecare masura, de a caracteriza modificarile suferite prin intermediul omului de-a lungul epocilor. Cronologia aplicata la reconstituirea trecutului nostru este unul din modulele cele mai captivante ale etnobotanicii"- declara ilustrul ecologist francez Jacques Miliot6. Metodele amintite au contribuit la formarea certitudinii ca Sahara, actualul desert, era acoperit altadata cu o getatie bogata, de tip mediteraean7.
Astfel, descoperirile arheologice din tara noastra au relevat adevarate "liste getale" in arta che, decorul getal cioplit pe monumentele funerare si voti ori pictat pe ceramica, seminte carbonizate ale unor specii de te cultivate si azi, ca si ale unora actualmente disparute. Chiar lichenii crescuti foarte lent deasupra mormintelor strachi faciliteaza atribuirea unei varste sau incadrarea acestora intr-o epoca sau alta istorica.

Analizele pe baza metodelor palinologiei au demonstrat posibilitatea de a descifra prin cunoasterea getatiei strachi, structura zacamintelor, dar si modul de viata si elementele cunoscute si folosite de om in diferite epoci8, precum si succesiunea, disparitia sau evolutia principalelor specii pana in perioada glaciara, apoi convietuirea pinului cu mesteacanul si salcia, padurile de stejar urmate de cele de brad, pe o terasa superioara. Acolo unde lipsesc datarile constructiilor si ale asezarilor umane, s-a putut sili varsta acestora cu ajutorul dendrocronologiei, observandu-se inelele de crestere, vizibile in urma unei taieturi transrsale a grinzilor ori dupa specia lemnului folosit la constructia luata spre studiere.
Aceste metode aplicate au pus in lumina legatura indisolubila care exista intre arheologie, istorie, etnografie, sociologie si etnobotanica. Pe drept cuvant se poate spune ca "istoria civilizatiilor este istoria getalelor"9.
Azi, cand dezvoltarea extraordinara a tehnologiei, iar industrializarea pe mondial ameninta ingrijorator viata omenirii cu poluarea naturii, etnobotanica este chemata sa sublinieze ca echilibrul ecologic care a existat odinioara va dainui numai prin pastrarea si folosirea ei cu o grija permanenta, cu o protejare a tuturor conditiilor pentru dainuirea unui mediu curat, prielnic vietii de orice fel, a tuturor speciilor getale, animale si a omului . insasi dezvoltarea civilizatiei pe noi trepte va fi posibila numai prin pastrarea si continuarea acestui patrimoniu de neinlocuit pe care-l formeaza lumea getala.





Tipareste Trimite prin email






Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2021 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor




  Sectiuni Anestezia:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai