mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  



Istoric
Index » Anestezia » Istoric
» Cunostinte etnobotanice - flora spontana

Cunostinte etnobotanice - flora spontana


Share





Padurea cu vegetatia ei a constituit din vremuri indepartate, pentru oameni, adapost, cetate in vremuri de restriste, a dat omului lemn pentru construirea locuintelor si a monumentelor, a morilor si a pivelor, joagarelor si steampurilor, instalatii tehnice care reprezinta o importanta "treapta" in evolutia civilizatiei tehnice, umane. Din lemn se facea mobilierul locuintelor, leaganul pruncilor, uneltele agricultorului. De fapt, nu exista nici un timent al vietii cotidiene, in care lemnul, tele, vegetatia in general sa nu-si fi gasit utilizarea.
Padurile au constituit stavile de nepatruns pentru populatiile migratoare , care au trecut ca un l distrugator peste tinuturile carpatice. Dar tara, carora migratorii ii spuneau "Transyl", "Tara de dincolo de paduri" sau "Ultrasilna" a fost greu de cucerit, and " stavilele verzi" in calea lor. Chiar "indaginile" (fortificatii locale, pe care populatia proto-romaneasca le construia prin ingramadirea arborilor taiati si a arbustilor, in calea indatorilor), constituiau un sistem de aparare deosebit, in perioadele zbuciumate ale locuitorilor Carpatilor.



Dupa statornicirea vietii in fagasuri mai linistite, sporul demografic de la inceputul celui de al II-lea mileniu d.Hr. a dus la extinderea asezarilor umane si, in acelasi ritm, la cresterea culturilor, a terenurilor defrisate, pentru agricultura si pentru fanete. Padurile uriase dainuira, insa multa vreme. Marele tinut al Transilniei, aria intramontana a Romaniei era consemnata in cronicile sec. XTI ca " terra Ultrasilna", fiind inchisa intr-un inel bogat de paduri, continuandu-se spre nord cu vestitii codri ai Maramuresului si ai Bucovinei, iar spre sud-vest, strajuind zonele Faget, Valea Bistrei, Almajul, din Banat, pana la Dunare. Renumitii " Codri ai Vlasiei", din sudul tarii, ori cei din Muntii Macinului, Dobrogea au fost adeseori stavile naturale, dar si " generatori" de ozon, protejand viata asezarilor umane. Fiind strans legata de viata locuitorilor, despre padure s-au creat numeroase legende, credinte, obiceiuri. Legendele despre "Muma padurii" ori despre "Fata padurii", care pedepsesc pe destatorii padurii vor fi fost asimilate in constiinta poporului cu fenomenele de zdruncinare a echilibrului ecologic, ca urmare a taierii arborilor si ca o consecinta tragica a exploatarii masive, nerationale a " aurului verde".
Cunostintele empirice etnobotanice ale poporului se refera si la intelegerea ciclului biologic al telor si arborilor, in practicile traditionale tinandu-se seama de un aderat calendar al perioadelor optime de taiere a lemnului necesar pentru constructii, pentru confectionarea recipientelor sau a uneltelor de munca ori a mobilierului.

Cele mai rezistente lemne pentru construirea caselor erau considerate cele taiate in lunile noiembrie-februarie, cand se din sele liberiene ale arborilor se retragea spre radacina. "Lemnul sec este mai rezistent si nu-l macina carii"- spuneau batranii intelepti ai satelor.
In schimb, sele din lemn, ciuberele si cofele din doage, ca si fedelesurile pentru apa erau confectionate din lemn taiat primara, cand sele liberiene erau pline de se. Datorita acestui flux natural al sevei, sele confectionate aveau o "izolare termica naturala", alimentele si apa pastrandu-si prospetimea si savoarea.
Lemnul bun pentru constructie trebuia taiat de pe pantele sudice ale colinelor impadurite, insorite si neexpuse nturilor care indoaie arborii, "garbovindu-i" si luandu-le zveltetea si rezistenta.


Alte cunostinte se refereau la esentele lemnoase potrivite ca material de constructie. Lemnul "cu inima tare", stejarul (Quercus robur L.), jugastrul (Acer campestre L)- se intrebuinta pentru " talpa casei" si pentru peretii din cununi de barne orizontale, in asa numitul sistem Blokbau, traditional in spatiul carpato-dunarean, pentru construirea locuintelor si a bisericilor, ca si a anexelor gospodaresti. "Cornii" sau "cosoroabele", care sustineau structura acoperisului se ciopleau din lemn de frasin (Fraxinus excelsior L), foarte rezistent si care nu atragea traznetul. Din lemn de brad, de fag sau plop se lucrau uneltele de munca si mobilierul, iar sele din lemn, ciubere, donite, cofe, fedelesuri se confectionau din doage de brad, sau din lemn de platin.

Numeroase traditii si rituri erau destinate invocarii si revitalizarii padurii. La fasonarea grinzilor pentru construirea caselor se ardeau drept "jertfa" sau se lasau in padure trei bucati de lemn, nefolositoare, "pentru foc", "pentru apa". " pentru traznet", ca o reflexie tarzie a cultului dendrolatric. in realitate, astfel de credinte erau generate de constiinta responsabilitatii majore fata de taierea padurilor, and drept consecinta zdruncinarea echilibrului ecologic. Era aceeasi ingrijorare care apare tot mai frecvent in multe arii pe mapamond. Eforturile de ameliorare a acestei situatii si oprirea destarii de azi a padurilor trebuie sa fie concretizate prin oprirea defrisarilor nerationale, prin protectia padurilor si a rezertiilor naturale. Dar, precum odinioara omul traditional nu taia nici un arbore fara sa sadeasca altul in loc, tot astfel, reimpadurirea muntilor nostri este o datorie majora a oamenilor, pentru a-si sal viata si bogatia silvica a tarii
Organisme, institutii, ca si atatea organizatii ecologiste, au deschis o miscare de anvergura mondiala, ale carei idealuri se afirma in mod esential ca stiintifice, economice, realiste,tinzand sa faca din protectia naturii o aderata stiinta, in care etnobotanica are un rol deosebit. Protectia naturii inseamna in fond "o salre a omului fata de om"- spunea santul francez Jacques Millot.





Tipareste Trimite prin email






Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2021 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor




  Sectiuni Anestezia:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai