Boala ateroembolica se produce prin microemboli multipli alcatuiti din colesterol, dizlocati din placile atero-matoase ale arterelor mari. Astfel de emboli ocluzioneaza sele mici ale rinichiului (150-200 [im diametru) si ale altor organe (retina, creier, pancreas, muschi, piele si extremitati). Survine de obicei la indivizi rstnici cu boala atero-sclerotica a oricarui s si de obicei este consecuti unei interventii chirurgicale pe aorta sau arteriografiei
renale sau coronariane. Au fost raportate si cazuri de afectare ateroembolica spontana. Manifestarile includ deteriorarea functiei renale (imediata sau progresi), proteinurie usoara, hematurie microscopica si leucociturie. Volumul urinar poate ramane normal sau poate scadea pana la oligurie, in functie de severitatea bolii. Ischemia renala poate induce sau exacerba
hipertensiunea preexistenta.
Diagnosticul antemortem al emboliei renale aterosclerotice este dificil. Demonstrarea existentei embolilor de colesterol in
retina este utila, dar un diagnostic de certitudine poate fi silit doar prin evidentierea cristalelor de colesterol in arterele mici si arteriole in probele de
biopsie renala sau la autopsie. Aceste aspecte pot fi obserte si in afectarea asimptomatica a muschilor scheletici si a pielii. Nu exista un tratament specific.
TROMBOZA VENELOR RENALE
Tromboza uneia sau a ambelor vene renale principale (TVR) survine intr-o multitudine de situatii (elul 277-2). Patogeneza nu este intotdeauna clara, mai ales cand survine in asa-numitele stari de hipercoagulabilitate aparute mai frecvent la femei gravide, la cele ce utilizeaza contraceptive orale, la pacienti cu sindrom nefrotic sau la
sugari deshidratati. Sindromul nefrotic ce insoteste glomerulopatia membranoasa si anumite carcinoame pare a predispune la TVR, care apare la 10-50% din pacientii cu aceste afectiuni. TVR poate exacerba proteinuria preexistenta, dar este rar cauza unui sindrom nefrotic.
Manifestarile clinice depind de severitatea si rapiditatea instalarii. Cazurile acute sunt caracteristice copiilor si sunt caracterizate de deteriorarea brusca a functiei renale insotita frecvent de febra, frisoane, sensibilitate la palpare in zona lombara (cu marirea de volum a rinichiului), leucocitoza si hematurie. Infarctul hemoragie si ruptura renala pot duce la soc hipovolemic. La adultii tineri, TVR este suspectata de obicei in contextul unei deteriorari relativ acute sau subacute a functiei renale si/sau al exacerbarii proteinuriei si hematuriei intr-o situatie clinica specifica (sindrom nefrotic subiacent, traumatism, sarcina, utilizare de contraceptive orale). in cazurile de
tromboza progresi, care de obicei survin la rstnici, singura manifestare poate fi embolia pulmonara recurenta sau aparitia hipertensiunii. Au fost descrise si un sindrom Fanconi-like si o acidoza tubulara renala proximala.
Diagnosticul de certitudine poate fi silit doar prin veno-grafie renala selecti cu vizualizarea trombului ocluziv.
TRATAMENT
Tratamentul consta in anticoagulante, cu scopul principal de prevenire a emboliei pulmonare, desi unii autori sustin ca se produce si o ameliorare a functiei renale si a proteinuriei. Au aparut si rapoarte incurajatoare in ceea ce priveste utilizarea streptokinazei. S-a obsert recanalizarea spontana cu ameliorare clinica. Terapia anticoagulanta este mai eficienta in tromboza acuta produsa la tineri. La sugari cu infarct renal potential letal este necesara nefrectomia. Trombectomia este eficienta in unele cazuri.