Utilizarea
sarurilor de litiu pentru boala maniaco-depresiva a fost asociata cu poliurie si polidipsie cauzate de boala tubulointerstitiala. Exista doar rare raportari de cazuri cu
insuficienta renala cronica atribuibila acestui agent. in orice caz, functia renala trebuie supragheata la pacientii ce iau acest medicament si trebuie luate anumite
precautii daca litiul este utilizat la pacienti cu o potentiala boala renala.
Ciclosporina, un agent imunosupresor, provoaca atat leziuni
renale acute, cat si cronice. Leziunea acuta si utilizarea ciclo-sporinei in transt sunt discutate in modulul 272. Leziunea cronica este caracterizata printr-o scadere progresiva a RFG cu proteinurie usoara si
hipertensiune arteriala. Hiperkalemia este o complicatie relativ frecnta si se datoreaza in parte rezistentei tubulare la aldosteron. Hipomagnezemia datorata pierderilor
urinare de magneziu este mai putin frecnta, dar poate provoca hipocalcemie. Modificarile histologice ale tesutului renal cuprind fibroza interstitiala parcelara si atrofia tubulara. in plus, vascularizatia intrarenala prezinta frecnt hialinoza, precum si glomerulo scleroza focala si segmentara in egala masura. Fibroza poate fi rezultatul cresterii productiei de colagen renal indusa de ciclosporina. Mediatorii vasocon-strictori cum este angiotensina II sau vasocontrictia insasi pot juca un rol in toxicitatea cronica a ciclosporinei. La pacientii care primesc acest medicament pentru transt renal, rejetul cronic si recurenta bolii primare pot coincide cu leziunea cronica indusa de ciclosporina, iar diferentierea acestora pe baza elementelor clinice poate fi dificila. Reducerea dozei pare a ameliora fibroza renala indusa de ciclosporina, dar poate creste riscul rejetului si pierderii grefei. Doza optima de ciclosporina in transtul renal ramane controrsata. in plus, tratamentul hipertensiunii arteriale asociate poate reduce afectarea renala.
Multi agenti care conduc de obicei la insuficienta renala acuta sunt capabili sa produca si afectare tubulointerstitiala ( modulul 270). Acestia sunt reprezentati de antibiotice (aminoglicozide, amfotericina B), substantele de contrast de uz radiologie, dirse hidrocarburi (tetraclorura de carbon) si metale grele (mercur, cadmiu si bismut).
