IRC este rezultatul distractiei progresive si ireversibile a nefronilor, indiferent de cauza (modulul 271). Acest diagnostic implica scaderea RFG pe o perioada de cel putin 3 la 6 luni ( elul 268-l). Deseori scaderea gradata a RFG apare pe parcursul mai multor ani. Dovada a cronicizarii este si reducerea bilaterala a dimensiunilor rinichilor evidentiata prin radiografie, ecografie, pielografie i.v. sau tomografie. Alte rezultate ale IR de lunga durata precum osteodistrofia renala sau simptome ale uremiei, de asemenea, ajuta la silirea sindromului. Cateva anormalitati de laborator sunt deseori considerate ca indicatori siguri ai cronicizarii bolilor renale, precum: anemia, hiperfosfatemia sau hipocalcemia, dar acestea nu sunt specifice (modulul 269). In schimb, existenta cilindrilor granulosi in sedimentul urinar (modulul 47) este specifica pentru IRC, largimea diametrului acestor cilindri reflectand dilatatia compensatorie si hipertrofia nefronilor inca functionali. Proteinuria este frecventa, dar nu specifica, la fel ca si hematuria. Uropatia cronica obstructiva, boala polichistica si chisturile medulare, nefropatia indusa de analgezice si stadiul final inactiv al oricarei nefropatii tubuloin-terstitiale sunt conditii in care
urina contine deseori putine proteine (sau deloc), celule sau cilindri, chiar daca distractia nefronului a progresat pana la
insuficienta renala cronica.
Cand IRA apare in prezenta IRC, componenta acuta trebuie evaluata ca si cand IRC nu ar fi prezenta deoarece componenta acuta este potential reversibila. De cele mai multe ori depletia
lumului extracelular este cauza unei deteriorari acute a functiei renale, dar
obstructia tractului urinar, nefrotoxicitatea indusa de medicamente sau exacerbarile bolilor
renale de baza pot fi de asemenea responsabile (modulul 271).