mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
chirurgie si recuperare chirurgicala


Patologia chirurgicala a mediastinului
Index » Chirurgia toracica » Patologia chirurgicala a mediastinului
» Tiroida mediastinala

Tiroida mediastinala







Date generale
Frecnta ei este de 55,8% din tumorile media-stinale.
Glanda tiroida se dezvolta dintr-un dirticul ce ia nastere din peretele faringian, intre prima si a doua punga branhiala. Din acest dirticul iau nastere doi lobi care coboara impreuna cu primordiul laringian. Canalul tireoglos involueaza sau poate da nastere lobului piramidal si chisturilor de canal tireoglos. Lobii tiroidieni vin in raport cu inelul 1 traheal sau pot descinde anormal pana la inelul 7.


Tesutul ectopic tiroidian se gaseste cel mai frecnt la nilul regiunii tiroidiene superioare. Tesutul ectopic tiroidian inferior poate cobori impreuna cu timusul si cordul in mediastin, dar frecnta sa este mai mica decat frecnta glandelor paratiroidiene in aceasta localizare si mult mai mica decat localizarea ectopica in regiunea cervicala superioara.
Tiroida mediastinala poate fi clasificata astfel:
- tiroida cervico-mediastinala (gusa);
- tiroida ectopica mediastinala (gusa).
Tiroida cervico-mediastinala (Gusa)
Clasificarea Wakeley si Mulvany (1940)
. Tiroida cervico-mediastinala cu extensie sub-sternala mica (80%).
. Tiroida cervico-mediastinala cu extensie partiala in torace (15%).
. Tiroida cervico-mediastinala completa, toata tiroida este in cavitatea toracica (2-4%).
Topografia gusei cervico-mediastinale
Exista o confuzie in desemnarea topografiei, datorita denumirilor variabile ale spatiului mediastinal la acest nil: mediastin superior, mediastin anterior, mediastin antero-superior, mediastin visceral.
Topografia in mediastinul anterior este gresit interpretata, deoarece coborarea in fata marilor vase este impiedicata de fascia pretraheala si fascia cervicala profunda.
Gusile descendente partial sau total sunt localizate in timentul visceral.
Cazurile cu topografie in mediastinul anterior se datoreaza:
- unei interntii chirurgicale in antecedente, ce desfiinteaza urile fasciale;
- existentei unui cancer tiroidian cu invazie de mediastin anterior;
- existentei unei gusi cervico-mediastinale antero-laterale la dreapta traheei, ce poate fi in regiunea superioara in timentul visceral, iar in regiunea inferioara anterior de aorta ascendenta.In mod normal, gusa coboara in mediastin in ul traheal, in spatele marilor vase, poate fi situata intre trahee si esofag sau posterior de esofag, sau poate cobori pana la diafragm.
Coborarea in mediastin se produce cel mai frecnt in partea dreapta, chiar daca tine de lobul stang, datorita dispozitiei arcului aortic.
Vascularizatia este asigurata de arterele tiroidiene inferioare. Exceptie foarte rara este vascularizatia din vasele de neoformatie mediastinala in caz de gusa completa cu coborare joasa (mixt), sau operatie precedenta care a interceptat vasele tiroidiene inferioare si a abandonat tesut tiroidian in mediastin.

Anatomia patologica
Se descriu urmatoarele forme:
- gusa multinodulara (51%);
- adenom folicular (44%);
- tiroidita Hashimoto (5%);
- carcinom tiroidian (2,5%).
Manifestari clinice
Tiroida mediastinala este diagnosticata cel mai frecnt in deceniile 5-6 de varsta, mai frecnt la femei. Factorii favorizanti sunt: cifoze, gat scurt, obezitate, tiroidectomie incompleta.
Intensitatea simptomatologiei depinde de forma anatomo-patologica, de gradul de angajare in mediastin. De regula, gusa este palpabila in regiunea cervicala inferioara, mobila cu deglutitia. Alteori, tumora este absenta in regiunea cervicala (tiroidectomie in antecedente, sau forma completa de tiroida mediastinala in care palparea este posibila in timpul tusei.


Simptomele prezente mai frecnt sunt senzatia de sufocare, dispnee, tuse, raguseala, disfagie (rar), obstructia traheala acuta (stridor, wheezing) ce apare in caz de infectie respiratorie, hemoragie intratumorala, strumita, sau dupa administrare de Iod131.
Alte semne ce pot fi constate sunt: deplasarea traheei cervicale, cicatrice de tiroidectomie, ne jugulare turgescente, dilatarea nelor toracice superioare, sindrom de na cava superioara (1-5%).
Din punct de dere functional pacientul este in eutiroidie, in majoritatea cazurilor, sau in hiperti-roidie (1,5-l0%) in adenom toxic sau gusa hiperti-roidizata.
Exista riscul de malignizare (carcinom ocult sau manifest, cu raguseala).

Examinari paraclinice
Radiografia toracica si cervicala de fata pune in evidenta o opacitate toracica superioara cu extensie cervicala, prezenta de calcifieri, devierea laterala a traheei (80-95%) cu incepere din regiunea cervicala, sau lipsa deviatiei traheei in gusa total intrame-diastinal.
Examinarea radiologica de profil arata deplasarea anterioara a traheei, deplasarea posterioara a traheei (in gusa total intramediastinala).
Examenul CT arata continuitatea clara a tumorii mediastinale in regiunea cervicala cu margini bine delimitate, prezenta frecnta de calcifieri punctiforme, inelare, nesistematizate. Un semn caracteristic este deplasarea laterala si anterioara a vaselor in portiunea superioara a timentului visceral mediastinal (dupa Bashist, 1983 si Glazer, 1982).
Examenul RMN delimiteaza excelent vasele de tumora, evidentiaza fluxul sangvin foarte bogat (vascularizatie bogata). Acest semn este util mai ales in localizarile posterior de trahee sau esofag, sau in mediastinul anterior.
Scintigrafia tiroidiana cu Tehnetiu99, Iod131, Iod125 se va face inaintea examenului CT (substanta de contrast blocheaza tiroida) si sileste diagnosticul pozitiv in peste 50% din cazuri.
Esofagografia baritata pune in evidenta compresiunea si deplasarea esofagiana (mai ales in gusa retroesofagiana).
Cavografia arata deplasarea cai, obstructia trunchiului nos brahiocefalic si a nelor jugulare prin compresiune pe apertura toracica superioara.
Biopsia cu ac fin este indicata in suspiciunea de cancer tiroidian.

Tratament
Indicatia chirurgicala este de principiu. Caile de abord recomandate sunt:
- cervicotomie anterioara tip Kocher (95%);
- cervicotomie in Y (Horvat);
- cervicotomie + stemotomie de necesitate (Lilienthal, 1915);
- cervicotomie + stemotomie de principiu (Gourin, 1971);
- cervicotomie + toracotomie anterioara sp. II-III (Johnston si Twente, 1956);
- toracotomie postero-laterala pentru gusile posterioare (Sief, 1949; Ellis, 1953);
- cervicotomie + toracotomie postero-laterala (Maurer, 1958; Hilton, 1968; Shahian, 1988).
Riscurile interntiei chirurgicale sunt: leziune nerv recurent, rezectie paratiroide (se va imta in muschiul SCM), leziune traheala, leziune vasculara mediastinala (impune stemotomia).
Tehnica tiroidectomiei cvasitotale in gusa cervico-mediastinala monobloc (Horvat) este indicata in absenta istmului tiroidian cu fuzionarea celor doi lobi tiroidieni. Timpii operatori se desfasoara in sensul acelor de ceasornic.
Morbiditate si mortalitate postoperatorie
Paralizia de coarda vocala este inregistrata in dirse statistici intre 0-l0%. Crizele de tetanie apar rar. Uneori se instaleaza insuficienta respiratorie acuta prin traheomalacie sau cudura de trahee (trahee alungita).
Mortalitatea postoperatorie este intre 0,7-2%.



Tipareste Trimite prin email




Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor