mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
chirurgie si recuperare chirurgicala


Patologia chirurgicala a mediastinului
Index » Chirurgia toracica » Patologia chirurgicala a mediastinului
» Limfomul mediastinal

Limfomul mediastinal







Generalitati
Prin limfom mediastinal primar se intelege lim-fomul care prezinta manifestari clinice si radiologice de tumora cu localizare predominant mediastinala, in absenta adenopatiilor periferice sau a altor localizari detecile. Este o leziune maligna a tesuturilor reticuloendoteliale.
Termenul de limfom include 2 categorii majore de boli:
- boala Hodgkin;
- limfomul nehodgkinian.
Incidenta limfoamelor maligne este de 3/ 1 000 000 pentru boala Hodgkin si 15/1 000 000 pentru limfomul nehodgkinian.
Etiologia este necunoscuta, exista insa factori de risc:
- genetic;
- status imunodeficitar: posttranst de organ, SIDA;


- viral: virus Ebstein-Barr, virusul limfomului uman cu celule T;
- chimic: coloranti pentru par, solventi organici, pesticide.
Localizarea primara a limfomului reprezinta 50% din tumorile mediastinale la copil si 20% din tumorile mediastinale la adult. Localizarea primara reprezinta in raport cu numarul total al limfoamelor: 5% din cazurile de boala Hodgkin si 5% din cazurile de limfom nehodgkinian. Localizarea primara media-stinala poate fi in ggl. sau in timus.
Localizarea secundara mediastinala in asociere cu alte localizari topografice in limfom este de: 60-90% in boala Hodgkin si 18-46% in limfomul nehodgkinian.
Localizarea primara extraganglionara si extra-mediastinala este de: 50% in limfomul nehodgkinian (tract gastro-intestinal, cap, gat, sistemul nervos central, testicul), si extrem de rar in boala Hodgkin.

Clasificarea limfoamelor
A. Limfomul hodgkinian ( boala Hodgkin).
B. Limfomul nehodgkinian.
. Limfomul limfoblastic.
. Limfomul cu celule mari (histiocitic difuz):
- tumora cu celule ale centrului folicular cu scleroza;
- sarcomul imunoblastic cu celule B;
- sarcomul imunoblastic cu celule T. . Alte tipuri histologice.

Clasificarea stadiala in limfoame
Clasificarea acceptata pe international este clasificarea Ann Arbor (Carbone, 1971).
Se bazeaza pe topografia anatomica a afectarii ganglionare, pe distinctia dintre afectarea ganglio-nara si extraganglionara, pe inzia prin contiguitate si pe gradul de diseminare.
Aceasta clasificare este mai practica in limfomul hodgkinian decat in cel nehodgkinian.In boala Hodgkin, la prezentare, bolnavii sunt in numar mare in stadiul de localizare ganglionara.In limfomul nehodgkinian in schimb, bolnavii se prezinta in stadiul localizarii extraganglionare si al prezentei metastazelor hematogene oculte, greu de pus in evidenta.
Clasificarea Ann Arbor (B. Hodgkin)
St. I - un grup ganglionar afectat doar de o parte a diafragmului.
St. II - doua sau mai multe grupuri ganglionare afectate, doar de o parte a diafragmului.
St. III - doua sau mai multe grupuri ganglionare afectate supra si subdiafragmatic.
St. IV - interesarea organelor difuz sau diseminat.
A = fara simptome
B = simptomatic, pierdere ponderala peste 10% in decurs de 6 luni, transpiratii nocturne, febra.
Clasificarea stadiala pentru limfomul nehodgkinian (agresiv) (De Vitta, 1989)
St. I - boala ganglionara sau extraganglionara.
St. II - doua sau mai multe grupuri ganglionare afectate sau un grup ganglionar si ganglionii de drenaj, cu nici una din urmatoarele situatii:
1. indice Karnofsky sub 70;
2. simptomele B (criterii Ann Arbor);
3. orice tumora cu diametru peste 10 cm;
4. LDH seric peste 500;
5. trei sau mai multe grupe ganglionare afectate. St. III - St. II + un factor de prognostic prezent.

Aspecte clinice in limfoame
Majoritatea bolnavilor sunt simptomatici (90%), doar 10% fiind asimptomatici.
Semnele si simptomele legate de boala locala mediastinala constau in: dureri toracice (sternale,Interscapulare sau in umar), tuse (cel mai frecvent neproducti), dispnee, disfagie, raguseala, edem al fetei si al membrelor superioare. Pot sa apara S. de vena ca superioara sau sindroame neurologice de compresiune (nerv recurent, S. Claude Bernard-Horner), sau S. de compresiune traheala.
Simptomatologia legata de limfom se caracterizeaza prin febra, transpiratii nocturne, pieredere ponderala, prurit.
Nu este exclusa in evolutie deformarea peretelui toracic sterno-costal (copii), atelectazia pulmonara, exsudatul pleural si/sau pericardic, plexopatia brahiala.

Aspecte paraclinice imagistice
Nu exista un aspect unic pe baza caruia sa se puna diagnosticul de limfom malign. Limfoamele se pot prezenta din punct de vedere radiologie, TC si RMN sub mai multe aspecte (dupa Sutclife):


1. Tumora mediastinala antero-superioara: ganglion marit, grup ganglionar afectat, tumora prezenta de timus, dar diagnosticul de limfom este greu de silit pe acest aspect.
2. Adenopatie mediastinala discreta cu sau fara adenopatie hilara: ganglion paratraheal, ganglion pre-scular, ganglion subcarinal, ganglioni hilari, sunt imagini sugestive pentru diagnosticul de limfom. Ganglionul marit sau grupul de ganglioni mariti de volum sunt aspecte mai des intalnite in limfomul nehodgkinian decat in cel hodgkinian.
3. Masa mediastinala contigua (permeating conti-nuum), acest termen a fost introdus de Blank si Castellino in 1987 si se caracterizeaza prin:
- masa continua ce inglobeaza ganglionii;
- origine posibila in timus;
- acopera marginile cordului si ale marilor se;
- este infiltranta in pericard si pulmon;
- exsudat pleural si/sau pericardic;
- deviatie traheala;
- dislocare bronsica;
- atelectazie pulmonara;
- indare a peretelui toracic.
4. Indarea parietala
Prinderea sternului si/sau a peretelui toracic anterior, prin extensie directa anterioara a unei tumori mediastinale sau prin inzia din ganglionii mamari interni afectati, este un aspect imagistic ce poate fi intalnit.
5. Imagini mixte limfom + patologie asociata:
- chist bronhogenetic;
- chist esofagian.
Acestea nu sunt modificate de tratamentul specific.

Conduita chirurgicala in limfoamele mediastinale
Chirurgul toracic, solicitat pentru a examina un caz cu tumora mediastinala ce poate fi limfom, trebuie sa faca o eluare corecta prechirurgicala.
El trebuie sa aiba in vedere, dupa Sutclife, urmatoarele aspecte:
- cum sa obtina materialul biologic pentru diagnostic?;
- cum sa trateze materialul biologic pentru a permite un diagnostic sigur?;
- cum sa obtina material biologic suficient care sa permita proceduri de diagnostic complet, primar si subtipuri de diagnostic?.
Calea de abord se sili in functie de distributia topografica a tumorii, eluata prin metode imagistice. Astfel accesul chirurgical se poate efectua prin:
- mediastinoscopie;
- mediastinotomie;
- sternotomie mediana superioara;
- sternotomie totala;
- toracotomie.
Recoltarea de tesut tumoral prin biopsia cu forcepsul ofera material putin ce limiteaza un diagnostic complet. De asemenea materialul recoltat poate contine tesut fibros, scleros din capsula sau pseudo-capsula and material celular insuficient pentru diagnostic. Trebuie evitata zdrobirea materialului recoltat.In prezent excizia chirurgicala "radicala\" nu reprezinta o metoda curati in tratamentul limfo-mului.

Conduita postchirugicala in limfoamele mediastinale
. in boala Hodgkin st. I A si st. II A se recuge la radioterapie primara curati.
Chimioterapia asociata este indicata sub diverse scheme de polichimioterapie:
- MOPP Cmustine. vincristina, procarbazina, Prednison);
- ABVD (adriamicina, bleomicina, vinblastina, midazol, carboxamide).
Prognosticul in limfomul hodgkinian este bun, rata de supravietuire fiind de 70-85%.
. in limfomul nehodgkinian se recurge la tratament citostatic si iradiant in functie de tipul histo-logic. Prognosticul este in relatie cu rianta anatomo-patologica. Astfel in limfomul cu celule mari se obtin rezultate favorabile in 55-85% din cazuri, la 2 ani and interl liber 50%-din bolnavi, pe cand in limfomul limfoblastic prognosticul este rezert, sub rsta de 15 ani.



Tipareste Trimite prin email




Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor