mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
chirurgie si recuperare chirurgicala


Patologia chirurgicala a mediastinului
Index » Chirurgia toracica » Patologia chirurgicala a mediastinului
» Chisturile mediastinului

Chisturile mediastinului







Sunt mai frecnte la copil decat la adult si reprezinta 6% din tumorile mediastinale.
Date de embriogeneza
La embrionul de 4 saptamani apare mugurele respirator, care va forma arborele respirator, initial existand o comunicare intre intestinul primitiv si acest mugure. Ulterior ia nastere septul esofago-traheal ce va imparti intestinul primitiv in portiunea posterioara (esofagul) si portiunea anterioara (arbore traheobronsic).
Dezvoltarea anormala a arborelui traheobronsic are ca rezultat formarea de chisturi bronhogenetice. Chisturile aparute precoce ontogenetic au localizare mediastinala si nu comunica cu arborele traheobronsic, iar cele aparute mai tarziu sunt situate spre periferie si pot aa o comunicare bronsica (reprezinta 25% din chisturile bronhogenetice).


Chisturile esofagiene apar ca un viciu de vacuo-lizare a esofagului, care nu va participa la formarea lumenului esofagian. Pentru ca un chist sa fie considerat o duplicatie esofagiana, trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
- sa fie situat in peretele esofagian;
- sa fie acoperit de doua straturi musculare;
- sa aiba un epiteliu pronit din intestinul primitiv.
Chisturile de duplicatie se gasesc inferior si spre dreapta, datorita alungirii esofagului si ratarii spre dreapta a stomacului (Murray si Gustafson, 1994).
Chisturile mezoteliale apar in urma unor vicii de dezvoltare a cavitatilor celomice.

Chistul bronhogenetic
Clasificari
a. Dupa topografie (Mayer, 1948) pot fi: para-traheale, subcarinale, hilare, paraesofagiene si cu alte localizari (mediastinul anterior, in cavitatea peri-cardica, in santul parartebral, in abdomen, mixte, in parenhimul pulmonar).
b. in functie de carena (St. Georges, 1991) pot fi: superioare (deasupra carenei) in 23%, inferioare (sub carena) in 77% si intrapulmonare (mai frecnt in lobii inferiori) in 25% din cazuri.
Diagnosticul clinic
La adult se constata dureri retrostemale (infla-matia pleurei mediastinale), dispnee, disfagie, tuse, febra, hemoptizie.
La copil se constata semne de obstructie traheo-bronsica: stridor, detresa respiratorie, cianoza, dispnee, hiperinflatie pulmonara, infectie pulmonara, atelectazie.
Chisturile parenchimatoase sunt simptomatice in 90% din cazuri. Simptomele se explica prin faptul ca exista o comunicare mai mare cu arborele bronsic.
Diagnostic paraclinic
Radiografia clasica releva o opacitate mediastinala rotunda, relativ bine delimitata, de intensitate subcostala (lichidiana) cu sau fara nil hidro-aeric (comunicare cu arborele traheo-bronsic). Uneori nu se constata modificari patologice, chistul este invizibil (chistul subcarinal).
Examenul CT pune in evidenta o formatiune rotunda, uniloculara, bine delimitata, cu densitate 0-20 unitati Hounsfield. Datorita densitatilor variabile, diagnosticul prin CT nu poate fi absolutizat. Nu exista substante radioopace la nilul chistului (calciu). Examenul CT abdominal este indicat in suspiciunea de chist bronhogenetic in buton de camasa (in clepsidra).
Examenul RMN este indicat la pacientii cu intoleranta la substanta de contrast si in formatiunile chistice parartebrale. Evidentiaza semnalul de intensitate inalta in T 1 si T 2.
Examenul ecografic pune diagnosticul prenatal de chist bronhogenetic. Ecografia transesofagiana are indicatie in chistul paraesofagian.


Bronhoscopia evidentiaza compresiunea extrinseca a arborelui traheo-bronsic, prezenta de secretii purulente sau sanghinolente, vizualizeaza entuala fistula chisto-traheala sau chisto-bronsica.
Esofagoscopia pune in evidenta compresiunea extrinseca asupra esofagului, cu mucoasa intacta. Compresiunea extrinseca se mai intalneste in: chistul gastroenteric, leiomiomul esofagian, fibromul esofagian si lipomul esofagian.
La biopsia aspirativa percutanata se constata celule mezoteliale, limfocite, histiocite, celule inflamatorii si nu contine tesut parietal chistic. Citologia lichidului si analizele biochimice nu pot sprijini diagnosticul pozitiv de chist bronhogenetic.
Biopsia aspirativa transbronsica nu este indicata, pentru ca prezinta risc de infectie si refacere a chistului.

Complicatii evoluti
Ele sunt: infectia chistului, fistula chisto-bronsica, hemoragia intrachistica, sindromul de VCS, aritmiile cardiace, stenoza de artera pulmonara, malignizarea.

Tratament
Chistul bronhogenetic simptomaticIn chistul bronhogenetic mediastinal se recomanda rezectia chirurgicala prin toracotomie sau prin chirurgie asistata endoscopic. Se practica exci-zie totala sau subtotala. Deseori se lasa un fragment de perete chistic pe structurile vitale. Pentru prenirea recidii se practica cauterizarea mucoasei restante: chimic sau electric. Probleme tehnice si incidente intraoperatorii pot aparea in 44% din cazuri. Mortalitatea postoperatorie este nula, iar morbiditatea postoperatorie este intre 5-l0%.In chistul bronhogenetic intraparenhimatos metodele chirurgicale utilizate sunt: segmentectomia, lobectomia sau enuclearea chistului. Este preferabila excizia prin toracoscopie la bolnavii ce suporta anestezia generala si nu toracotomia.
Chistul bronhogenetic asimptomatic
Se recomanda abstentia chirurgicala si dispen-sarizarea (Balton si Shahian, 1992). Operatia este indicata doar daca chistul creste, sau devine simptomatic, cand apare imaginea hidro-aerica sau leziunea este suspecta de malignitate.
Unii recomanda chirurgicalizarea de principiu (St. Georges, 1991; Suen 1993), deoarece cresterea chis-
tului si complicatiile evoluti creeaza probleme tehnice.



Tipareste Trimite prin email




Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor