Aceasta tulburare de ritm survine mai frecnt la pacientii cu boli cardiace organice. Flutterul poate fi paroxistic, situatie in care este precipitat de obicei de unii factori cum ar fi pericardita sau insuficienta respiratorie acuta sau poate fi persistent. Flutterul atrial (ca si FA) este foarte frecnt intalnit in prima saptamana dupa operatiile pe cord deschis. Flutterul atrial are de obicei o viata mai scurta decat FA desi, ocazional, el poate persista luni si chiar ani. Cel mai adesea, atunci cand se mentine mai mult de o saptamana, se produce trecerea in FA. Emboliile sistemice sunt mai rare in flutterul atrial decat in cazul FA.
Flutterul atrial se caracterizeaza printr-o activitate atriala cu frecnta intre 250-350 batai pe minut. in mod caracteristic, frecnta ntriculara este jumatate din cea atriala, de aproximativ 150 batai pe minut. Rarirea frecntei atriale la mai putin de 220 batai pe minut cu ajutorul unui antiaritmic, cum ar fi chinidina, care are si efect vagolitic, poate duce la cresterea brusca a frecntei ntriculare datorita unei conduceri AV 1:1. Clasic, undele de flutter apar pe ECG sub forma unor dinti de fierastrau regulati reprezentand activitatea atriala, fiind mai ample in derivatiile inferioare (ura 231-2C). in cazul in care raspunsul ntricular este regulat si nu este un submultiplu al frecntei atriale, inseamna ca s-a instalat un bloc AV complet care poate exprima intoxicatia digitalica. Cartografierea stimularii sugereaza ca flutterul atrial este o forma de reintrare atriala localizata la nilul atriului drept.
TRATAMENT
Cel mai eficient tratament al flutter-ului atrial este cardiorsia electrica, cu energie mica (25-50 W-s), sub o sedare usoara. Se folosesc des energiile inalte (100-200 W-s) deoarece se considera ca pot produce mai rar fibrilatie atriala, ce apare frecnt dupa folosirea energiilor joase. Pacientii care dezvolta flutter atrial dupa operatiile pe cord deschis sau flutter recurent la debutul infarctului miocardic acut, mai ales daca se aflau in tratament cu digitala, pot fi tratati prin stimulare atriala (folosind sonde de stimulare temporara imtate in timpul operatiei sau sonde de stimulare intraatriale introduse pe cale noasa) la o frecnta de 115-l30% din frecnta undelor de flutter, metoda care poate realiza de obicei conrsia flutterului atrial in ritm sinusal. Stimularea atriala poate transforma, de asemenea, flutterul atrial in FA, ceea ce permite un control mai usor al aiurii ntriculare. Daca situatia clinica a pacientului nu necesita o conrsie imediata a flutterului atrial, se va aplica initial un tratament de scadere a aiurii ntriculare prin blocarea nodului AV cu beta-blocanti, blocanti ai canalelor de calciu sau digitala. Digitala este cea mai putin eficienta si poate uneori conrti flutterul atrial in FA. Dupa incetinirea conducerii impulsului prin nodul AV folosind oricare dintre aceste medicamente se poate incerca conrsia flutterului la ritm sinusal folosind agenti de clasai (A sau C) sau amiodarona. Se administreaza doze crescande de medicament ales pana la trecerea in ritm sinusal sau pana la aparitia efectelor secundare.