mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Anemii megaloblastice
Index » Oncologie si hematologie » Anemii megaloblastice
» Consideratii fiziologice

Consideratii fiziologice







ACIDUL FOLIC Acidul folie este denumirea comuna pentru acidul pteroilmonoglutamic. El este sintetizat de multe te si bacterii. Fructele si legumele reprezinta principala sursa alimentara de vitamina. Unele forme de acid folie din dieta sunt labile si pot fi distruse in cursul prepararii alimentelor. Necesarul zilnic minim este, in mod normal, de aproximati50 \\ig, dar acesta se poate amplifica de mai multe ori in starile cu un meolism crescut, cum ar fi sarcina.
Asimilarea unor cantitati adecvate de acid folie depinde de natura dietei si de modul de preparare. Folatii din multe alimente sunt conjugati in mare parte cu o serie de derivati ai acidului glutamic. Acesta impiedica absorbtia intestinala a acidului folie. Totusi, conjugazele (y-glutamil carboxipeptidazele) din lumenul intestinal convertesc poliglutamatul in mono si diglu-tamat, care sunt absorbite cu usurinta in jejunul proximal.


Folatul din plasma se gaseste in principal sub forma de N5-metiltetrahidrofolat, un monoglutamat. Acesta ajunge in celule printr-un transportor specific pentru formele tetrahidro ale vitaminei. Odata patruns in celula, grupul N5-metil este indepartat printr-o reactie ce necesita prezenta cobalaminei ( mai jos) si folatul trece din nou in forma de poliglutamat. Aceasta forma poate fi utila pentru retinerea folatului de catre celula. In plasma, lapte si alte lichide ale organismului exista o proteina care leaga folatul. Rolul acestei proteine si al precursorului sau este necunoscut. Nici proteina, nici precursorul ei nu sunt legate de transportul tetrahidrofolatului.
Indivizii normali au aproximati5-20 mg de acid folie in diverse depozite in organism, jumatate gasindu-se in ficat. Avand in vedere necesitatile minime zilnice, nu este surprinzator faptul ca un deficit apare dupa cateva luni, daca aportul alimentar sau absorbtia intestinala sunt afectate.
COBALAMINA Aceasta vitamina este un compus orga-nometalic complex, in care un atom de cobalt este situat intr-un inel cu o structura asemanatoare porfirinei din care se formeaza hemul. Totusi, spre deosebire de hem, cobalamina nu poate fi sintetizata de organismul uman si trebuie preluata din dieta. Singurele surse alimentare de cobalamina sunt produsele animale: carnea si lactatele. Necesitatile minime zilnice de cobalamina sunt de aproximati2,5 mg.
In timpul digestiei gastrice, cobalamina din alimente este eliberata si formeaza un complex sil cu receptorul R gastric, care face parte dintr-un grup de glicoproteine strans inrudite, cu functie necunoscuta, intalnite in secretii (de exemplu, saliva, lapte, suc gastric, bila), fagocite si plasma. La patrunderea in duoden, complexul cobalamina-factorul R este digerat, eliberand cobalamina, care apoi se leaga de factorul intrinsec (FI). Aceasta glicoproteina, cu o greutate moleculara de 50 kDa, este produsa de celulele parietale ale stomacului. Secretia factorului intrinsec este, in general, paralela cu cea a acidului clorhidric. Complexul cobalamina-FI este rezistent la enzimele proteolitice si ajunge la ileonul distal, unde se leaga de receptorii specifici ai mucoasei, permitand absorbtia vitaminei. Astfel, factorul intrinsec, ca si transferina (pentru fier), functioneaza ca o proteina transportoare catre celule. Complexul cobalamina-FI legat de receptor este preluat in celulele mucoasei ileale, unde FI este distrus, iar cobalamina este transferata catre o alta proteina de transport, transcobalamina II (TC II). Complexul TC II-cobalamina ajunge apoi in circulatie, de unde este rapid preluat de ficat, maduva osoasa si alte celule. Mecanismul de absorbtie a cobalaminei este prezentat in ura 108-l. in mod normal, aproximati2 mg de cobalamina sunt stocate in ficat si alte 2 mg in alte organe. Avand in vedere necesarul minim zilnic, ar trebui 3-6 ani ca la un individ normal sa apara o deficienta de cobalamina daca absorbtia ar inceta brusc.


Desi TC II este receptorul pentru cobalamina nou absorbita, majoritatea cobalaminei din circulatie este legata de transcobalamina I (TC I), o glicoproteina strans inrudita cu factorul R gastric. TC I pare sa fie derivata din leucocite. Paradoxul ca majoritatea cobalaminei circulante este legata mai mult de TC I decat de TC II, chiar daca TC II transporta initial toata cobalamina absorbita de intestin, se explica prin aceea ca vitamina legata de TC II este rapid eliminata din sange (timp de injumatatire de aproximati1 ora), in timp ce clearance-ul cobalaminei legate de TC I dureaza mai multe zile. Functia TC I este necunoscuta.


Tipareste Trimite prin email




Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor