Fructul Dudului (Morus alba L.), numit duda, aguda sau soroza, este o asociatie de drupeole. Dudele au culoare rosie, neagra sau alba, gust acrisor, in faza de parga, si dulce la maturitatea deplina, cand devin-foarte perisabile.
Dupa E a d u F. I. si B o r d . e i a n u T. (1946),
dudele contin : apa (83%), zaiiaruri (9,4%), acizi (0,95%), proteine (1,2%), grasimi (0,6%), celuloza (2%), substante
minerale (0,84%), vitamina C (50'100 mg la 100 g), provitamina A ,
vitaminele B1; B2, PP, acid folie s.a. Valoarea energetica a dudelor este de circa 69. kcal la 100 g.
La bioterapie se folosesc fructele si frunzele Dudului.
Dudele au efect tonic, depurati antibiotic (bacterieid) si anti-inflamator. Sucul extras din dude inainte de maturitatea deplina contine 20'25 g acid citric la litru (care are efect bacterieid). Acest suc se utilizeaza diluat cu apa sau in sirop astringent, pentru gargare contra anghinelor, stomatitelor si aftelor; are, de asemenea, efect antiscorbutic.
Dudele in parga, fiind astringente, se folosesc in tratarea ente-ritelor si enterocolitei- Dudele bine coapte, avand efect laxati se folosesc in combaterea constipatiei.
» Infuzia din frunze ae Dud (o lingura de frunze la 250 ml apa clocotita, bauta in 3 reprize) este indicata in
diabetul zaharat. Pentru un efect mai .puternic, la frunzele de Dud se pot -adauga frunze de Afin, frunze de inuc, teci de Fasole uscate si tlrziea; ceaiul se indulceste cu zaliarina. Infuzia din frunze\'de Dud se foloseste si pentru tratarea eczemelor.
