mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Valoarea alimentara si terapeutica a fructelor
Index » Dieta nutritie » Fructe » Valoarea alimentara si terapeutica a fructelor
» Merisoarele

Merisoarele





Sunt fructele arbustului pitic Vaccinium Htis-idaeal. (Merisor), asemanator eu Afinul , care creste in zone montane, la altitudini de peste 1 300 m ; are frunze permanent verzi si acopera solul ca un covor. Florile sunt campanulate, albe sau rosiatice.
Fruetulde Merisor este o baca, sferica, la inceput alba, apoi rosie, lucitoare, comestibila, cu gust amarui, datorita continutului in arbutina. Merisoarele contin zanaruri (4 ' 7%), acizi: citric,malic, benzoic (circa 2%), provitamina A, vitaminele B1; B2, P s.a. tanin, ccinin (un glicozid), saruri minerale etc. Ele se consuma proaspete sau prelucrate sub forma de suc, compot, gem si-ceaiuri.In scop terapeutic se folosesc frunzele, fructele si mugurii de Merisor. »
Merisoarele au actiune bactericida (datorita acizilor benzoic si citric), diuretica, antiinflamatorie si antiinfectioasa. Ele sunt un dezinfectant urinar si lizeaza uratii.
Spre deosebire de majoritatea fructelor proaspete, care maresc rezer alcalina a organismului, merisoarele ' desi contin saruri alcaline in exces ' reactioneaza acid in organism, datorita faptului ca ele contin acid chinic (circa 1%). Acest acid are un rol fiziologic foarte important (dizol uratii etc.) (B a d u F. I., Bordeianu T., 1946). De altfel, Merisorul este principala specie pomicola ale carei extracte (din fructe, frunze, muguri) lizeaza (dizol, netezesc) uratii.

Frunzele de Merisor se recolteaza in septembrie-octombrie, cand continutul lor in substante active este maxim; se usuca la umbra, in strat subtire. Ele contin arbutozida, glicozid al hidro-chinonei, hidrochinona libera, \' metilarbutozida, flavonoizi, tani-nuri, erieolina, acid chinic, saruri de magneziu, saruri ale acizilor organici, vitamina C si alte vitamine, leucoantociani si flavonali glicozidati (leueocianidina, cianidina, cvercetol, deriti fenilpro-panolici s.a.). Continand acid benzoic si acid citric, frunzele ' ca si fructele ' au actiune bactericida. Datorita acidului chinic, extractele lor lizeaza uratii, asa cum s-a aratat.
Pe traiectul cailor urinare, arbutozida si metilarbutozida din infuzia din frunze de Merisor se dedubleaza in hidrochinona si, respectiv, metil-hidrochinona, care alaturi de flavonide, imprima infuziei actiune diuretica si dezinfectanta a cailor urinare. Totodata, frunzele de Merisor au actiune antiinflamatorie, astringenta (datorita taninului), precum si o slaba actiune antidiabetiea.

» Decoetul din frunze de Merisor se administreaza ca diuretic si antiseptic in tratamentul bolilor cailor urinare, indeosebi in stari inflamatorii purulente (catar cal, cistite, pielite, uretrite). Datorita continutului in tanin, acest- decoct se poate folosi si in tratamentul diareelor si hemoragiilor. Se recomanda, de asemenea, in guta, reumatism, litiaza urinara urica s.a. Prepararea decoctului se face prin extractie dubla, dupa urmatorul procedeu : peste doiia lingurite de frunze maruntite se toarna 100 ml apa rece si se lasa timp de o ora pentru m aceraie la rece: dupa aceea lichidul se strecoara intr-an alt s, iar peste frunzele ramase se toarna 100 ml apa clolcotita si se fierbe 15 minute. Yasul se ia apoi de pe foc si dupa 10 minute i se strecoara continutul. Se amesteca ambele lichide. Se completeaza cu apa fiarta si usor racita, pana la 200 ml si se indulceste cu zahar. Din acest decoct se ia cate o lingura la interle de 3 ' 4 ore. Decoctului preparat ca mai sus, i se poate adauga si un rf de cutit de bicarbonat de sodiu.

» Decoct din frunze de Merisor (30 g), flori de Albastrele (10 g) si Lemn dulce (10 g). Se pune o lingura din acest amestec intr-un s cu 250 ml apa clocotita, se fierbe 10 minute, apoi se lasa sa se raceasca, se strecoara, se indulceste si se ia ca diuretic cate o lingura de supa inaintea fiecarei mese principale. Pentru a mari actiunea dezinfectanta a acestui ceai si a creste alcalinitatea urinii, se recomanda sa se ia concomitent si bicarbonat de sodiu. Acest decoct este contraindicat in timpul sarcinii.
In tratamentul infectiilor urinare se mai folosesc iinetura din frunze de Merisor si maceratul glicerinat din muguri de Jlerisor; Definirea si explicarea unor termeni tehnici folositi in terapeutica\".



Tipareste Trimite prin email

Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor