Aceste fructe se obtin aproape in exclusivitate de la te salbatice, deoarece Cornul se culti foarte putin in tara noastra, in parcuri (ca specie decorati)-si in unele gradini de langa casa.
Coacerea coarnelor, la unele tipuri, are loc in august, iar la altele in septembrie-octombrie.
Coarnele sunt drupe mici (1'2,5 cm lungime), de culoare rosie, liliachie, galbena sau albicioasa. Pulpa lor este acida si astringenta in faza de parga, apoi -devine acidulat-dulce si potrivit de astringenta. Din coarne se prepara dulceata, suc, sirop, marmelada,pasta, si o peltea foarte placuta. Coarnele se pot usca in nuptoare sau chiar la soare, ea prunele. Ele se mai folosesc la extragerea de pectina si la prepararea unei bauturi alcoolice denumita comata. Datorita taninozitatii si aciditatii pronuntate, se consuma putin in stare proaspata.
Coarnele contin : apa (circa 83%), zaharuri (6,0'10,4%), acizi (1,75'3,18%), tanin (0,55%), substante pectice (0,47%), substante proteice (0,43%), celuloza (0,4%), saruri
minerale (0,52%), provi-tamina, A,
vitaminele B1; E2, vitamina PP si vitamina C (24 ' 72 mg la 100 g in coarnele rosii si 34'42 mg la 100 g in coarnele galbene).In bioterapie de la Corn se folosesc fructele, frunzele si scoarta tulpinii.
Datorita continutului in tanin, coarnele proaspete sau preparate sub forma de decoct, macerat si tinctura se folosesc in tratarea diareelor, a enteritei si enterocolitei. And pi oprietati hemostatice, coarnele se utilizeaza in epistaxis (hemoragii nazale).
» Decoctul din scoarta tulpinii de Corn, 5 g la 250 ml apa, and efect febrifug, se foloseste la tratarea erizipelului (dermatoza) si a rectocolitei ulcero-hemoragice ; se bea pe parcursul unei zile.
» Tinctura din frunze, scoarta si fructe\'de Corn este indicata in tratamentul rectocolitei ulcero-hemoragice. Se prepara prin macerare, 20% frunte, scoarta si fructe uscate la 100 ml alcool etilic 60%, timp de 8'10 zile. Se iau de 3'4 ori pe zi cate 40 picaturi in putina apa.
