mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  



Afectiuni determinate imunologic
Index » Boli ale sistemului imun » Afectiuni determinate imunologic
» Arterita takayasu

Arterita takayasu


Share





DEFINITIE Arterita Takayasu este o boala inflamatorie si stenozanta a arterelor de calibru mare si mediu, caracterizata printr-o predilectie marcata pentru arcul aortic si ramurile sale. Din aceasta cauza, ea este deseori numita sindromul arcului aortic.
INCIDENTA SI PREVALENTA Arterita Takayasu este o boala neobisnuita, mult mai rara decat arterita temporala. Prevalenta cea mai mare este la femeile tinere si la adolescente. Desi este mai frecventa in Orient, nu este restrictionata rasial sau geografic. A fost descrisa o asociere a bolii cu HLA-DR2, MB1 in Japonia si HLA-DR4, MB3 in Statele Unite.
FIZIOPATOLOGIE SI PATOGENIE Boala afecteaza arterele mari si mijlocii, cu o predilectie marcata pentru arcul aortic si ramurile sale; arterele pulmonare pot de asemenea sa fie interesate. Arterele cel mai frecvent afectate, observate prin angiografie, sunt mentionate in elul 319-5. Implicarea marilor ramuri aortice este mai semnificativa la originea lor decat distal. Boala este o panarterita cu infiltrat cu celule mononucleare si ocazional celule gigante. Exista o proliferare intima marcata si fibroza, cicatrizarea si vascularizatia mediei si fragmentarea si degenerarea laminei elastice. ingustarea lumenului se produce, cu sau fara tromboza. Vasa vasorum sunt frecvent afectate. Modificarile patologice reflecta in grade variate compromiterea fluxului sanguin in vasele implicate.



Mecanismele imunopatogenice, a caror natura exacta este incerta, sunt banuite a fi participante in acesta boala. Ca si in cazul altor sindroame vasculitice, s-a demonstrat prezenta complexelor imune circulante, dar semnificatia lor patogenica este neclara.
MANIFESTARI CLINICE SI DE LABORATOR Arterita Takayasu este o boala sistemica cu simptome atat generale cat si locale. Simptomele generale includ starea generala alterata, febra, transpiratii nocturne, artralgii, anorexie si pierdere ponderala, care pot apare cu luni inaintea momentului aparitiei simptomelor vasculare. Aceste simptome se pot suprapune peste durerea in regiunea vaselor implicate, urmate de simptomele ischemice ale organelor irigate de vasele compromise. Pulsul este de obicei absent in vasele implicate, mai ales la arterele subclavii. Frecventa anomaliilor arteriografice si manifestarile clinice potential asociate sunt inscrise in elul 319-5.
Elutia clinica poate fi fulminanta, poate progresa treptat sau se poate siliza. Complicatiile sunt in relatie cu distributia vaselor implicate. Decesul se produce prin insuficienta cardiaca sau prin accident vascular cerebral.
Datele de laborator caracteristice includ VSH crescuta, anemie medie si niveluri crescute de imunoglobuline.
DIAGNOSTIC Diagnostiul arteritei Takayasu trebuie sa fie suspectat la o femeie tanara careia ii apare o scadere sau absenta pulsului periferic in discrepanta cu tensiunea arteriala si cu zgomotele arteriale. Diagnosticul este confirmat de arteriografia cu un aspect caracteristic, care include neregula-ritati ale peretelui vascular, stenoze, dilatatii poststenotice, formare de anevrisme, ocluzii si do ale unei circulatii colaterale dezltate. Arteriografia aortica completa trebuie sa se faca pentru aprecierea distributiei si gradului bolii arteriale, numai daca aceasta nu este contraindicata din punct de vedere renal. Demonstrarea histopatologica a vaselor inflamate adauga date de confirmare; totusi tesutul este rareori accesibil examinarii.


TRATAMENT
Elutia bolii este variabila si pot apare remisiuni spontane. Datele statistice arata o mortalitate ce se intinde de la mai putin de 10% pana la 75%. Desi corticoterapia cu prednison in doze de 40-60 mg/zi amelioreaza simptomele, nu exista studii convingatoare care sa arate ca ea singura creste durata de viata. Combinarea corticoterapiei pentru semnele si simptomele acute si o abordare agresiva, chirurgicala si angioplastica a vaselor stenozate a imbunatatit foarte mult supravietuirea si a scazut morbiditatea, prin scaderea riscului de accident vascular cerebral, corectand hipertensiunea datorata stenozei arterei renale si imbunatatirea fluxului sanguin spre viscere si spre membrele ischemiate. Daca nu este o urgenta, corectia chirurgicala a arterelor stenozate trebuie intreprinsa numai cand procesul inflamator vascular este bine controlat prin terapie medicala. Majoritatea datelor recente arata o mortalitate sub 10% la bolnavii tratati. La bolnavii refractari la corticoterapie, metotrexatul in doze de pana la 25 mg/saptamana a oferit rezultate incurajatoare; totusi, pentru confirmare este neie de studii de lunga durata.



Tipareste Trimite prin email



loading...






Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2020 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor




  Sectiuni Boli ale sistemului imun:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai