Boala Lyme Boala Lyme, datorata infectiei cu o spirocheta, Borrelia burgdorferi,
determina
artrita la 70% din persoanele care nu sunt tratate. Pot aparea artralgii si mialgii intermitente, dar nu artrita dupa zile sau saptamani de la inocularea spirochetei de catre insecta Ixodes. Mai tarziu, exista trei tipuri de manifestari articulare: (1) 50% din persoanele netratate prezinta episoade intermitente de monoartrita sau oligoartrita ce intereseaza genunchii si/ sau alte articulatii mari. Simptomele se atenueaza fara tratament dupa luni de zile si, in fiecare an, 10-20% din pacienti nu mai prezinta simptome articulare. (2) 20% din persoanele netratate dezvolta artralgii de intensitate ondulanta. (3) 10% din pacienti dezvolta sinota cronica inflamatorie ce conduce la leziuni erozive si distractii articulare.
TRATAMENT
Artrita Lyme raspunde in general bine la tratament. Este recomandata o schema cu doxiciclina oral, amoxicilina oral si probenecid sau ceftriaxone parenteral pentru o perioada de 3-4 saptamani. Pacientii care nu raspund la acest tratament beneficiaza foarte putin si de terapii aditionale. Esecul terapiei este asociat cu unele particularitati ale gazdei, cum ar fi genotipul HLA-DR4 sau reactitate persistenta la OspA (proteina de suprafata A). Tehnicile noi utilizand amplificarea PCR a ADN-ului spirochetal pot fi utile in monitorizarea pacientilor la care terapia conventionala a esuat. Pacientii la care rezultatele la PCR in lichidul sinoal au fost negative si care nu au raspuns la terapia initiala nu vor beneficia probabil de terapia antimicrobiana aditionala.
Artrita sifilitica
Manifestarile articulare apar in diferite stadii ale sifilisului. In
sifilisul congenital precoce, tumefactiile periarticulare si imobilizarea membrului afectat (pseudoparalizia Parrot) complica osteocondrita oaselor lungi. Aparitia articulatiilor Clutton, o manifestare tardiva a sifilisului congenital care se dezvolta tipic intre 8 si 15 ani, este determinata de o sinota cronica nedureroasa exudativa a articulatiilor mari, mai ales genunchi si coate. Sifilisul secundar se poate acompania de artralgii, o artrita simetrica a genunchilor, gleznelor si ocazional a umerilor si pumnilor sau sacroileita. Artrita are o evolutie subacuta sau cronica, cu un lichid sinoal mixt ce contine atat mononucleare, cat si neutrofile, cu pleocitoza (numarul tipic de celule este cuprins intre 5000 si 15000/^1). Mecanismele imunologice pot contribui la artrita si simptomele se imbunatatesc de obicei rapid dupa tratamentul cu penicilina. In sifilisul tertiar, prezenta articulatiilor Charcot este rezultatul pierderilor senzoriale datorate esului dorsal. Penicilina nu este utila in aceasta situatie.
