mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Afectiuni articulare
Index » Boli ale sistemului imun » Afectiuni articulare
» Evaluarea reumatologica a varstnicului

Evaluarea reumatologica a varstnicului







Suferintele musculoscheletice la varstnici sunt frecnt nediagnosticate deoarece semnele si simptomele pot fi insidioase sau cronice la acesti pacienti. in plus, natura problemei este frecnt ignorata datorita prezentei unor multiplii factori interactionali, incluzand alte conditii medicale si terapii. Aceste dificultati sunt amplificate de relevanta scazuta a testelor de laborator la varstnici secundara unui interval larg de variabilitate nepatologica. De exemplu, viteza de sedimentare a hematiilor poate fi fals crescuta iar factorul reumatoid sau anticorpii antinucleari pot fi fals scazuti. Desi aproape orice suferinta reumatologica poate afecta varstnicii, anumite boli si suferinte induse medicamentos sunt mai frecnte la acest grup de varsta. Varstnicii trebuie evaluati in aceeasi maniera ca orice alt pacient cu acuze musculoscheletale, dar cu instigatii suplimentare pentru a exclude alte afectiuni musculoscheletice geriatrice. Este extrem de importanta identificarea consecintelor reumatologice ale conditiilor medicale intercurente sau ale diferitelor terapii. Lupusul eritematos indus medicamentos, polimialgia reumatica, guta si toxicitatea cronica a salicilatilor sunt mai frecnte la varstnici comparativ cu alti pacienti. Examinarea fizica trebuie sa puna accent pe bolile coexistente care pot influenta diagnosticul si optiunea terapeutica.



Abordarea pacientului
Cu acuze reumatologice regionale Desi toti pacientii trebuie evaluati intr-o maniera logica si atenta, multe cazuri de acuze musculoscheletale focale sunt cauzate de afectiuni uzuale cu un pattern predictibil in ceea ce priste debutul, evolutia si localizarea, putand fi frecnt diagnosticate imediat pe baza informatiilor oferite de un istoric limitat si a manevrelor clinice sau a unor teste selectate. Desi practic orice articulatie poate fi evaluata in aceasta maniera, in continuare va fi reviziuita evaluarea a patru regiuni anatomice frecnt afectate - mana, umarul, soldul si genunchiul.
durerea la nilul mainii Durerea unilaterala sau focala la nilul mainii poate rezulta din traumatisme, suprasolicitare, infectii sau artrite reacti sau induse de cristale. In contrast, acuzele bilaterale la nilul mainilor sugereaza osteoartita sau o etiologie inflamatorie/imuna. Aspectul diferit al afectarii articulare poate fi inalt sugestiv pentru un anumit tip de afectiune. Distributia articulatiilor afectate la nilul mainii poate oferi informatii diagnostice importante. Astfel, osteoartrita sau artrita degenerativa se poate manifesta ca durere la nilul articulatiilor interfalangiene distale (IFD) sau interfalangiene proximale (IFP) asociata cu hipertrofie osoasa cu formarea nodulilor Heberden si respectiv Bouchard. Durerea, asociata sau nu cu hipertrofie osoasa, la nilul bazei policelui (prima articulatie carpometacarpiana) este de asemenea inalt sugestiva pentru osteoartrita. Spre deosebire, AR tinde sa afecteze articulatia interfalangiana proximala, metacarpofalangiana, intercarpiana si carpometacarpiene (ale pumnului) cu durere, redoare prelungita si hipertrofia palpabila a tesutului sinovial. Artrita psoriazica poate de asemenea sa afecteze articulatiile IFD si IFP, precum si carpul, cu durere inflamatorie, redoare si sinovita. Mai mult, diagnosticul artritei psoriazice poate fi sugerat de existenta depresiunilor punctiforme unghiale sau onicoliza. Tumefactia tesuturilor moi poate fi de asemenea observata la nilul regiunii dorsale a mainii precum si la nilul pumnului putand sugera o tenosinovita inflamatorie a tendonului extensorului, posibil determinata de infectia gonococica, guta sau artrite inflamatorii. Diagnosticul de tenosinovita poate fi sugerat de caldura locala si edem si este confirmat atunci cand durerea este indusa prin mentinerea pumnului intr-o pozitie fixa, neutra si flectarea degetelor distal de articulatiile metacarpofalangiene pentru a intinde tendonul extensor.
Durerea focala a pumnului localizata la nilul extremitatii radiale poate fi determinata de tenosinovita DeQuervain care rezulta din inflamatia structurilor tendinoase ale abductorului lung al policelui sau ale extensorului scurt al policelui. Aceasta suferinta este frecnt consecinta suprasolicitarii sau se dezvolta dupa sarcina putand fi diagnosticata prin testul Finkelstein. Un rezultat pozitiv al testului Finkelstein este prezent atunci cand durerea locala la nilul pumnului este indusa de flexia palmara a policelui in interiorul pumnului strans, in timp ce examinatorul face o miscare pasiva de deviatie ulnara a pumnului. Sindromul de tunel carpian este o alta afectiune frecnta la nilul membrelor superioare si rezulta din compresia nervului median in interiorul tunelului carpian cu producerea paresteziilor la nilul policelui, degetelor doi, trei si jumatatii radiale a degetului patru, asociate uneori cu atrofia musculaturii eminentei tenare. Sindromul de tunel carpian este frecnt asociat cu sarcina, edemul, traumatismele, osteoartrita, artritele inflamatorii si bolile infiltra-ti (de exemplu amiloidoza). Diagnosticul este sugerat de un semn Tinel sau Phalen pozitiv. in ambele teste paresteziile cu o distributie mediana sunt induse sau amplificate de percutia regiunii volare a pumnului (semnul Tinel) sau prin presiunea reciproca a suprafetelor de extensie ale celor doi pumni flectati (semnul Phalen).
DUREREA LA NIVELUL UMARULUI In CUrSUl eva-
luarii suferintelor de umar, examinatorul trebuie sa noteze cu atentie orice istoric de traumatism, infectii, boli inflamatorii, obiceiuri ocupationale sau boli cervicale anterioare. in plus, pacientul trebuie chestionat asupra activitatilor si miscarilor care pot determina dureri la nilul umarului. Durerea de umar se reflecta frecnt de la nilul coloanei cervicale, dar de asemenea si de la nilul leziunilor intratoracice (de exemplu tumora Pan-coast) sau de la nilul cii biliare, al ficatului sau a diafragmului. Umarul trebuie mobilizat in toate directiile de miscare, activ si pasiv (sub supragherea examinatorului): flexie anterioara, extensie, abductie, adductie si rotatie. Inspectia manuala a structurilor periarticulare ofera frecnt informatii diagnostice importante. Examinatorul trebuie sa aplice presiune manuala directa la nilul bursei subacromiale care se gaseste lateral si imediat sub acromion. Bursita subacromiala este o cauza frecnta a durerii de umar. Anterior de bursa subacromiala tendonul bicipital trarseaza santul bicipital. Acest tendon este cel mai bine identificat prin palparea la nilul santului bicipital in timp ce pacientul roteste humerusul intern si extern. Presiunea directa la nilul tendonului poate determina durere sugestiva pentru o tendinita bicipitala. Palparea articulatiei acromioclaviculare poate dezvalui durere locala, hipertrofie osoasa sau tumefactie sinoviala. in timp ce AR si osteoartrita afecteaza predominant articulatia acromioclaviculara, rareori ostoeartrita intereseaza articulatia glenohumerala, cu exceptia coexistentei unei cauze traumatice sau ocupationale. Articulatia glenohumerala este cel mai bine palpata anterior prin plasarea policelui pe capul numeral (imediat medial si inferior de procesul coracoid) in timp ce pacientul roteste humerusul intern si extern. Durerea localizata la nilul acestei regiuni sugereaza existenta unei patologii glenohumerale. Lichidul sinovial este rar palpabil, dar daca este prezent poate sugera infectie, AR sau ruptura acuta a inelului rotatorilor. Tendinita sau ruptura inelului rotatorilor este o cauza frecnta a durerii de umar. Inelul rotatorilor este format din tendoanele muschilor supraspinos, infraspinos, teres minor si subscapular.



Tendinita inelului rotator este sugerata de durere la abductia activa (nu si la cea pasiva), durere la nilul zonei laterale a muschiului deltoid, durere nocturna si prezenta semnului de lovitura. Aceasta manevra este efectuata de catre examinator prin ridicarea bratului pacientului in flexie fortata in acelasi timp cu silizarea scapulei si impiedicarea rotatiei acesteia. Un semn pozitiv se obtine atunci cand durerea apare la mai putin de 180 grade la miscarea de flexie anterioara. O ruptura completa a inelului rotatorilor, care frecnt rezulta prin traumatisme, se poate manifesta la fel, dar este mai putin frecnta comparativ cu tendinita. Diagnosticul este sugerat de testul caderii bratului, prin care pacientul este rugat sa mentina membrul superior intins in timpul unei miscari pasi de abductie. Daca pacientul este incapabil sa mentina bratul ridicat odata atins unghiul de 90 grade al miscarii de abductie, semnul este pozitiv. Tendinita sau ruptura inelului rotatorilor poate fi confirmata prin RMN (atat tendinita, cat si ruptura) sau artrografie (doar ruptura).
durerea la nilul genunchiului Un istoric atent trebuie sa delimiteze cronologia acuzelor la nilul genunchiului si sa determine daca exista conditii predispozante, traumatisme sau medicatie care ar putea sta la baza acestor acuze. Observarea tipului de mers al pacientului este de asemenea importanta. Genunchiul trebuie inspectat cu atentie in pozitie ridicata (de sustinere a greutatii) si sezanda pentru prezenta tumefactiei, eritemului, contuziilor, plagilor sau deformarilor. Cele mai frecnte deformari la nilul genunchilor sunt genum varum (picioare in O) si genum valgum (picioare in X). Tumefactiile osoase la nilul articulatiei genunchiului rezulta frecnt prin modificari osoase hipertrofice intalnite in boli de tipul osteoartritei si artritei neuropatice. Tumefactia determinata de hipertrofia structurilor intrasinoviale (hipertrofia sinovialei sau prezenta de lichid) se poate manifesta ca o crestere de volum fluctuanta, baloila sau de tesut moale in fundul de sac suprapatelar (reflexia superioara a cavitatii sinoviale) sau lateral si medial de rotula. Lichidul sinovial poate fi de asemenea detectat prin balotarea patelei in jos catre santul femural sau prin efectuarea socului rotulian. Pentru a efectua aceasta manevra, examinatorul asaza genunchiul intr-o pozitie extinsa si efectueaza o compresie manuala de mobilizare a lichidului sinovial de la nilul fundului de sac suprapatelar si de la nilul zonei laterale a patelei. Presiunea laterala manuala poate sa determine o schimbare observabila a localizarii lichidului cu aparitia unei proeminente mediale. Aceasta manevra este eficace doar pentru detectarea unor cantitati medii sau moderate de lichid (mai putin de 100 ml). Suferintele inflamatorii de tipul AR, gutei si sindromului Reiter pot afecta genunchiul si sa produca durere importanta, tumefactie, redoare si caldura locala.


Bursita anserina este frecnt o cauza ignorata a durerii de genunchi la adulti. Bursa pes anserine acopera tendonul semimembranos si poate fi inflamata si dureroasa secundar traumatismelor, suprasolicitarilor sau inflamatiei. Bursita anserina se manifesta in principal prin sensibilitate dureroasa intr-un punct dureros situat inferior si medial de patela deasupra platoului tibial medial. Pot lipsi tumefactia si eritemul. La nilul genunchiului pot fi prezente si alte forme de bursite. Bursa prepatelara este superficiala si localizata deasupra portiunii inferioare a patelei. Bursa infrapatelara este mai profunda si se gaseste sub ligamentul patelar inaintea insertiei sale la nilul tuberculului tibial.
Modificari interne la nilul genunchiului pot rezulta din traumatisme sau procese degenerati. Leziunea cartilajului meniscal (medial sau lateral) se manifesta frecnt ca durere de genunchi cronica sau intermitenta. O astfel de afectiune trebuie suspicionata cand exista un istoric de traumatism sau activitate sportiva si atunci cand pacientul relateaza simptome de blocare, cracmente sau "cedare\" articulara. Durerea poate fi detectata prin palpare directa la nilul liniei articulare mediale sau laterale. Diagnosticul poate fi sugerat de asemenea prin durere la nilul liniei articulare ipsilaterale atunci cand genunchiul este mobilizat lateral sau medial. Un test McMurray pozitiv poate indica o ruptura de menise. Pentru efectuarea acestui test, genunchiul este fixat la 90 de grade, dupa care piciorul este intins simultan cu rotatia mediala sau laterala a extremitatii inferioare. Un cracment dureros la rotatia interna poate indica ruptura meniscului lateral, in timp ce durerea la rotatia externa poate indica ruptura meniscului medial. in sfarsit, leziunile la nilul ligamentelor incrucisate trebuie suspectate cand exista durere cu debut brusc, posibil asociata cu tumefactie, un istoric de trauma sau un lichid sinovial aspirat cu aspect hemoragie. Examinarea ligamentelor incrucisate se face cel mai bine prin efectuarea semnului sertarului. Cu pacientul culcat, genunchiul este partial flectat si piciorul fixat pe suprafata de sprijin. Examinatorul incearca manual sa deplaseze tibia anterior sau posterior fata de femur. Daca miscarea anterioara este posibila, este vorba despre lezarea ligamentului incrucisat anterior. Inrs, daca miscarea poste-rioara este posibila, este vorba despre leziune la nilul ligamentului incrucisat posterior. atia contralaterala va permite examinatorului sa detecteze miscarile semnificati anterioare sau posterioare.
durerea la nilvl soldului Soldul este cel cel mai bine evaluat prin observarea mersului pacientului si prin instigarea gradelor de miscare. Marea majoritate a pacientilor care acuza "durere de sold\" localizeaza durerea unilateral la nilul musculaturii posterioare sau gluteale. Acest tip de durere poate fi sau nu asociata cu durere lombara joasa si tinde sa iradieze la nilul zonei posterolaterale a coapsei. Amplitudinea miscarilor poate fi afectata de durere. Acest mod de prezentare este frecnt consecinta artritei degenerati a coloanei lombosacrate si de obicei respecta o distributie corespunzatoare dermatomelor, cu interesarea radacinilor nervoase de la L2 la SI. Alti pacienti in schimb localizeaza "durerea de sold\" lateral in aria de deasupra bursei trohanteriene. Datorita localizarii profunde a bursei, tumefactia si caldura locala sunt de obicei absente. Diagnosticul bursitei trohanteriene poate fi confirmat prin sensibilitatea dureroasa la nilul sau. Adevarata durere la nilul soldului este mai putin frecnta si tinde sa fie localizata anterior, la nilul ligamentului inghinal; poate iradia medial de plica inghinala sau pe fata anteromediala a coapsei. Rareori, bursita iliopsoasului poate mima durerea adevarata de sold. Diagnosticul bursitei de iliopsoas poate fi sugerat de un istoric de traumatism sau artrita inflamatorie. Durerea asociata cu bursita de iliopsoas tinde sa se agraze la hiperextensia soldului, multi pacienti preferand o pozitie de flexie si rotatie externa a soldului pentru reducerea durerii intr-o bursa destinsa.



Tipareste Trimite prin email




Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor