Rata mortalitatii prin IRA, aproximati50%, s-a schimbat putin de-a lungul a 30 de ani. Totusi, ar trebui subliniat ca pacientii decedeaza in mod frecvent datorita sechelelor bolii primare care induce IRA si nu datorita IRA ca atare. intr-adevar, rinichiul este unul din cele cateva organe a caror functie poate fi inlocuita artificial (prin dializa) pentru o lunga perioada de timp. in acord cu aceasta interpretare, rata mortalitatii variaza in functie de cauza: -l5% la pacientele din obstetrica, -30% la IRA datorata toxinelor si - 60% secundare traumelor sau chirurgiei majore. Oliguria (< 400 ml/zi) la prezentare si o crestere a creatininei serice mai mare de 3 mg/dl sunt asociate cu un prognostic rezervat si probabil reflecta extinderea afectarii parenchimului renal si severitatea bolii de baza. Rata mortalitatii este mai mare la pacientii varstnici debilitati si la cei cu multiple insuficiente de organ. Cei mai multi pacienti la care survine un episod al IRA recupereaza suficient din functia renala pentru a trai o viata normala. Totusi, jumatate au deteriorari subclinice ale functiei
renale si au cicatrice reziduala la
biopsia renala. Aproximati5% nu recupereaza niciodata functia si necesita terapie cu
dializa pe termen lung sau transt. in plus, 5% au un declin progresiin functia renala dupa o faza initiala de recuperare, probabil datorita hiperfiltrarii si sclerozei ulterioare a glomerulilor renali ( modulul 273).
