mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  



Splina
Index » Patologia chirurgicala a pancreasului » Splina
» Splenopatii vasculare

Splenopatii vasculare


Share





Anevrismele arterei splenice ocupa locul al treilea dupa cele aortice si inace si sunt mai frecvente la femei. Localizarea de predilectie este pe trunchiul principal (2/3), doar 1/3 fiind situate pe bifur-catie, in vecinatatea hilului. Majoritatea sunt sacci-forme, cu sau fara trombi, dar exista si forme fuzi-forme sau disecante. Etiologia este variata: atero-scleroza (50%), degenerescenta mediei (30%), traumatisme, endocardita bacteriana, periarterita no-doasa, lues, pancreatita (17).
Simptomatologie. Majoritatea anevrismelor arterei splenice sunt asimptomatice. Simptomele de debut sunt discrete: dureri epigastrice sau in hipo-condrul stang (25%), accentuate de eforturi fizice sau flectarea trunchiului, uneori cu iradiere spre regiunea subscapulara. Examenul obiectiv poate decela splenomegalie (44%), tumora pulsatila cu suflu sistolic in hipocondrul stang (22%) (17).



Radiografia abdominala poate evidentia calci-fiere rotunda sau ovalara in hipocondrul stang. Suspiciunea clinica sau radioiogica se confirma prin ecografie Doppler si angiografie selectiva.
Debutul clinic poate fi prin ruptura (5-l0%) cu hematom perianevrismal sau hemoragie in bursa omentala, marea cavitate peritoneala sau intr-un viscer cavitar. Alta complicatie posibila este infarctul splenic partial sau total prin emboli desprinsi din punga anevrismala.
Tratamentul curativ este chirurgical de urgenta in anevrismele rupte. Atitudinea terapeutica depinde de localizare: rezectia sacului anevrismal si ligatura arterei splenice cu pastrarea splinei (vas-cularizatie prin vasele scurge), rezectie cu inter-pozitii de proteza vasculara sau cu anastomoza vasculara directa, splenopancreatectomie in anevrismele tronculare retropancreatice, splenectomie in anevrismele hilare (ligatura arterei proximal de punga anevrismala). La pacientii cu risc operator major si contraindicatie operatorie, este indicata embolizarea prin cateter arterial. Indicatia operatorie electiva se decide in anevrismele necomplicate cu diametrul peste 2 cm, la femei in perioada genitala activa sau la gravide (sarcina sau sarcina ificata) si in cele care cresc in lum,
Fistulele arteriovenoase ale vaselor splenice apar in elutia afectiunilor pancreatice inflamatorii, a anevrismelor rupte ale arterei splenice sau post-splenectomie daca se ligatureaza in bloc pediculul vascular.
Se manifesta clinic prin dureri abdominale coli-cative, uneori cu diaree, suflu sistolic in epigastru sau hipocondrul stang, lou de hipertensiune por-tala (prin hiperaflux) cu hemoragii din varicele eso-fagiene. Fistulele arteriovenoase splenice nu determina insuficienta cardiaca congestiva, datorita interpunerii retelei sinusoidale hepatice.


Diagnosticul se precizeaza prin arteriografie selectiva.

Tratamentul consta in separarea vaselor si repararea defectelor vasculare (cele tronculare) sau ligaturi vasculare si rezectia comunicarii arteriovenoase (formele aparute dupa splenectomie).
Tromboza venei splenice. Tromboflebita venei splenice este o complicatie potentiala a bolilor pancreatice in 56% din cazuri (pancreatite, pseudo-chisturi, tumori) (26). Alti factori etiologici posibili sunt: micozele, tumorile retroperitoneale, traumatismele inclusiv cele chirurgicale, anomaliile venei splenice, alte afectiuni care predispun la trombo-flebite.
Fiziopatologic, obstructia venei splenice determina hipertensiune portala sectoriala (in teritoriul venei splenice), cu splenomegalie si varice esofa-giene si/sau gastrice - sursa hemoragiilor digestive superioare.


Forma acuta debuteaza brusc prin dureri abdominale, paloare, sindrom de soc, splenomegalie. Forma cronica elueaza cu sindromul hipertensiunii portale sectoriale si hipersplenism. Complicatia cea mai frecventa este ruptura varicelor esofagiene si/sau gastrice cu hemoragii digestive superioare.
Diagnosticul va fi suspectat la pacientii cu splenomegalie, varice gastroesofagiene si ficat normal. El se confirma prin ecografie, angiografie selectiva celiaca sau splenoportografie, endoscopie digestiva superioara.In majoritatea cazurilor, splenectomia reprezinta tratamentul curativ.
Hipertensiunea portala. Splenomegalia este constanta in sindroamele de hipertensiune portala. Ea este cauzata de cresterea presiunii portale, la care se asociaza si un hiperaflux arterial splenic in cadrul circulatiei sistemice hiperdinamice (splenomegalie congestiva). in elutie, se sumeaza hiper-plazia structurilor reticuloendoteliale splenice si fi-broza splenica si se complica cu hipersplenism.
Splenomegalia masiva se manifesta prin disconfort abdominal, dureri si tumora palpabila in hipocondrul stang, in contextul clinic al sindromului de hipertensiune portala.
Examinarile hematologice releva grade variabile de hipersplenism. Diagnosticul imagistic vizeaza diagnosticul hipertensiunii portale. Cand nu se evidentiaza obstacol in circulatia portala, venele supra-hepatice sau vena cava inferioara, va fi suspectata hipertensiunea portala prin hiperaflux din circulatia splenica.
Splenectomia izolata este curativa numai in hipertensiunea portala din obstructiile venei splenice si in hipertensiunea portala prin hiperaflux splenic, fara obstacol venos pre-, intra si posthepatic. in toate celelalte forme, are indicatii rare: in momentul suntului portocav (splenomegalie masiva, sunt splenorenal) sau tardiv, dupa sunt, daca persista sindromul sever de hipersplenism.
Infarctele splenice sunt cauzate de obstructia embolica a ramurilor arterei splenice in elutia unor afectiuni emboligene (valvulopatii, endocar-dite, infarct miocardic, anevrisme) sau sunt determinate de blocarea circulatiei intrasplenice in unele boli sistemice (anemia falcipara, leucemia mieloida cronica, policitemia vera, limfoame, osteomielofi-broza, periarterita nodoasa).
Dimensiunile infarctului depind de calibrul vaselor obliterate. Infarctul are sediul cortical si forma piramidala, in elutie se poate transforma in pseudo-chist (prin lichefactie), abces (grefarea infectiei) sau fibroza retractila. Formele recidivante pot determina atrofia progresiva a splinei cu hiposplenism sau asplenie.
Clinic, infarctul splenic se manifesta prin dureri in hipocondrul stang, greturi, varsaturi, splenomegalie dureroasa.
Diagnosticul se confirma prin ecografie, TC (arie hipodensa, bine delimitata, fara intensificare dupa administrarea substantei de contrast), scintigrafie (lacuna in captarea splenica), angiografie (arie avasculara).
Tratamentul este conservativ (analgezie, terapie lemica, monitorizare), cu remisiune clinica in 7-l4 zile. Splenectomia are indicatii rare: persistenta durerilor, complicatii (infectii primare sau secundare, pseudochisturi).


Tipareste Trimite prin email



loading...






Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2020 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor


  Sectiuni Patologia chirurgicala a pancreasului:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai