Splina este invelita de o capsula cu grosimea de 0,1 mm, alcatuita din colagen reticular si tesut conjunctiv elastic. Fibrele musculare netede sunt inconstante si slab reprezentate la om. Prezenta capsulei explica posibilitatea formarii hematoamelor subcapsulare si faciliteaza splenorafia. De pe fata interna a capsulei splenice se desprind prelungiri trabeculare care patrund in parenchim. La nivelul hilului, capsula se reflecta pe vasele sangne si ajunge in pulpa splenica sub forma unor teci conjunctive perivasculare. intre prelungirile trabeculare exista o bogata retea de
fibre reticulare care reprezinta suportul parenchimului splenic format din pulpa alba si pulpa rosie.
Pe sectiune, examenul macroscopic al splinei edentiaza
nodulii albiciosi discreti ai pulpei albe, incastrati intr-o matrice rosie care este pulpa rosie. Structura microscopica este extrem de complexa datorita intricarii elementelor componente ale pulpei albe si rosii si distributiei lor pe arborizatia particulara a circulatiei intrasplenice, centrata pe arterele segmentare (. 2). Arterele segmentare, care patrund in parenchim la nivelul hilului, se continua in trabecule ca
artere trabeculare. Acestea se did la nivelul pulpei in arterele pulpare, care sunt inconjurate de o teaca limfoida. Din ele se branseaza arterele centrale si foliculare care se termina in fo-liculii limfatici splenici (corpusculii malpighieni). inca inainte de a parasi foliculii limfatici, artera centrala se dide in 50 de ramuri precapilare dreptearterele penicilate, care isi pierd teaca limfoida si se ramifica in reteaua capilara. Arterele penicilate se recunosc dupa ingrosarile parietale caracteristice (tecile Schweiger-Seidel). Capilarele venoase parasesc sinusul pentru a conduce sangele venos in
venele pulpare si trabeculare, de unde este preluat de venele segmentare si apoi de vena splenica.
Pulpa alba este formata din tesutul limforeticu-lar splenic, echivalent cantitativ cu cel al tuturor ganglionilor limfatici si reprezentand aproximativ 25% din totalitatea tesutului limfatic al organismului (Bucher si Pabst - citati de 26).
Pulpa alba reprezinta aproximativ 15% din pa-renchimul splenic (24, 26) si cuprinde tecile limfore-ticulare periarteriale si foliculii limfatici, in numar de 10-20 000. Foliculii au un centru germinativ dispus excentric fata de artera centrala. Teaca limfoida peri-arteriala contine predominent limfocite T si cateva plasmocite si macrofage. Foliculii limfatici sunt in-grosari ale tecilor limfoide. Ei sunt incastrati in zona marginala externa plasata la interfata dintre pulpa rosie si cea alba. Foliculii limfatici contin, de asemenea, multe limfocite T, amestecate cu limfocite B. Centrii germinati foliculari sunt similari celor din ganglionii limfatici si se formeaza dupa stimulare antigenica. Ei contin macrofage dendri-tice, intre care se gasesc numeroase limfocite si plasmocite.
Pulpa rosie reprezinta 85% din parenchimul splenic si este alcatuita din
sinusurile vasculare si reteaua intersinusoidala care contine cordoanele pulpei splenice Billroth. Sinusurile sunt dispuse ca o retea intre capilarele arteriale si cele venoase, ambele jonctiuni fiind prevazute cu structuri sfincte-riene. Ele sunt catati largi, complexe, delimitate de celule endoteliale stelate care sunt alungite si aliniate pe axul longitudinal al sinusului. Spatiile dintre celulele endoteliale (porii sinusali) permit trecerea hematiilor, granulocitelor si plachetelor. Celulele endoteliale apartin sistemului reticulohistiocitar.
Suprafata adventiciala a peretelui sinusal este acoperita si ancorata de reteaua intersinusala care contine celulele reticulare stelate si dendritice ale cordoanelor Billroth. Reticulul pulpar inconjura atat teaca limfoida periarteriala, cat si foliculii limfatici. in ochiurile retelei intersinusale se gasesc eritrocite, granulocite, limfocite mari si macrofage.
Zona marginala desparte pulpa alba de cea rosie si are structura morfologica si functii proprii in apararea imunologica. Ea este alcatuita din tesut reticular, sinusuri si macrofage si reprezinta locul de trecere al limfocitelor T si B continute in tecile
limfoide periarteriale si foliculi in circulatia sangna. La acest nivel antigenii sangni sunt captati si procesati de catre macrofage si celule reticulare pentru a ajunge in contact cu limfocitele.
