mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  



Splina
Index » Patologia chirurgicala a pancreasului » Splina
» Fiziologia sl fiziopatologia splinei

Fiziologia sl fiziopatologia splinei


Share





La om, splina sanatoasa are functii importante si intricate: hematologice (in hematopoieza, functie de filtru si caolica, functie de rezervor), hemo-dinamice si imunologice (in raspunsul imun celular si umoral).
Hematopoieza. Spre deosebire de ficatul fetal, splina fetala umana nu mai este considerata ca un organ hematopoietic semnificativ. Tehnicile imunologice si citochimice au evidentiat foarte putini precursori primitivi, iar celulele hematopoietice identificate in pulpa rosie prin tehnicile histologice conntionale s-au dodit a fi celule din stadiile tardi ale maturatiei (grupuri de eritroblasti, mielocite si megacariocite).
La adult, splina are un rol important in limfoci-topoieza, fara a fi insa sediul principal al acesteia. Limfocitopoieza splenica se deruleaza probabil in centrii germinativi si zona perifoliculara. Stimularea antigenica determina proliferarea centrilor germinativi si contribuie la acumularea in circulatie a celulelor T si B imunocompetente si a macrofagelor. Acelasi fenomen se petrece in bolile mieloprolife-rati, talazemie si anemiile hemolitice cronice.



Unele do sprijina efectul inhibitor al splinei asupra hematopoiezei medulare, dar explicatiile sunt inca ipotetice: secretarea unui hormon splenic care inhiba diferentierea medulara, maturatia si citodiabaza si care ar fi responsabil de bogatia elementelor celulare medulare in sindroamele de hiper-splenism; sechestrarea splenica urmata de citopenie periferica care induce hiperplazia medulara; inhibitie prin activarea sectoarelor reticulohistiocitare.
Functiile de filtru si caolica. Splina este unul dintre cele mai importante organe de filtrare, caolism si stocaj al elementelor celulare sangvine.
Functia de epurare a eritrocitelor este exclusiv splenica si consta in indepartarea din hematiile viabile a unor incluziuni celulare (corpii Howell-Jolly formati din cromatina nucleara, corpii Heinz - precipitate de hemoglobina, granule de fier), dupa care celulele sunt restituite circulatiei sangvine. Prin abilitatea de a remodela membrana eritrocitara, splina este si locul in care se matureaza reticu-locitele. De asemenea, splina preia din circulatie si fagociteaza eritrocitele lezate si imbatranite (geron-tocite), plachetele inchite, particule straine, microbii, antigenii si detritusurile celulare. Procesul de fagocitoza se deruleaza in sinusurile si cordoanele splenice sub actiunea macrofagelor.
Hemoliza fiziologica se petrece in proportie de 25% in splina, in timp ce hemoliza patologica este preponderent splenica si afecteaza eritrocitele imperfecte sau alterate prin defecte de volum si/sau forma (sferocite, eliptocite), prin continutul in hemo-globine anormale (hemoglobinopatii), incarcare cu IgG (anemii autoimune) sau prin stagnare prelungita in splina (in hipertensiunea portala, anemii hemolitice, sindroame limfo- si mieloproliferati).In conditii normale, citoliza splenica afecteaza si granulocitele. Trombocitele sunt distruse la sfarsitul vietii lor in proportie de 70% la nilul splinei, proces ce atinge 90% in stari patologice (trombo-citopenia imuna).
Functia de rezervor. Splina normala reprezinta un rezervor important de trombocite (40% din masa trombocitara), granulocite (50% din fondul total), monocite si limfocite (15% din totalul limfocitelor, dintre care 75% sunt de tip B si 25% de tip T), dar nu este un loc semnificativ de stocaj pentru eritro-cite.In splenomegalii, indiferent de etiologie, functia de rezervor este exagerata ajungandu-se la sechestrarea elementelor urate si citopenie periferica (hipersplenism). Splenectomia elimina functia de rezervor determinand leucocitoza periferica prin limfo-monocitoza absoluta si trombocitoza postoperatorie pasagera sau persistenta.
Functia hemodinamica. Interpusa pe traseul circulatiei aortoportale, splina normala este inzestrata cu o perfuzie exceptional de buna, adecvata functiilor sale importante, cu un debit sangvin de 10 l/h (circa 3-4% din debitul cardiac). Cu toate acestea, ea contine doar 300 ml de sange (8% din volumul sangvin) in sinusoide si reteaua reticulara a cordoanelor splenice. in conditii de urgenta (hipo-xie), sangele stagnant este descarcat in circulatie. Splenomegaliile mari contin insa o mare cantitate de sange, care poate ajunge la 40% din volemie. Splenomegalia din hipertensiunea portala este, cel putin la inceput, expresia rolului de amortizor pe care il are splina in circulatia porta.
Unii produsi ai meolismului splenic exercita efecte reglatoare asupra altor teritorii vasculare. in conditii de hipoxie splina cedeaza hipoxil-lienina care are efecte presoare asupra circulatiei ficatului si miocardului prenind leziunile hipoxice. De asemenea, hipoxia actiaza feritina depozitata in splina,
cu eliberare de apoferitina - SH care are efecte antidiuretice (creste volemia) si coronarodilatator.
Functii imunologice. Splina intervine activ in toate procesele imune: fagocitoza, transmiterea informatiei imunologice, raspunsul imun celular si umoral. Conectata la circulatia sangvina si lipsita de vase limfatice aferente, splina reactioneaza in principal la antigenele circulante nonself (de exemplu bacteriile din septicemii). Ea extrage antigenele din circulatie si le proceseaza, cu productie consecutiva de limfokine si anticorpi si cu activarea sistemului complement.


Aceste functii se realizeaza atat la nilul pulpei rosii, cat si in pulpa alba. Pulpa rosie contine numeroase celule din seria macrofagelor, monocitelor si celule-killer naturale. Pulpa alba este cel mai mare organ limfoid al corpului continand 25% din totalitatea limfocitelor T ale organismului si 10-l5% din populatia limfocitara B [7]. Limfocitele T sunt cantonate preponderent in tecile limfoide periarte-riale fiind in principal celule T-hepler, cu putine celule T-supresoare. Majoritatea limfocitelor B se gasesc in centrii germinativi si in zona de inlis a foliculului.
Remarcam faptul ca numai conservarea a cel putin 25% din parenchimul splenic functional al unei spline de dimensiuni normale si asigurarea unui aport sangvin adecvat asigura normalitatea functiilor imunologice ale splinei, elemente de care trebuie sa se tina seama in efectuarea splenec-tomiilor partiale si in autotranstul splenic hete-rotopic (26).
Functiile splenice in raspunsul imun celular. Imunitatea celulara depinde de celulele imune care nu produc anticorpi umorali si este esentiala atat pentru imunitatea mediata celular, cat si pentru initierea raspunsului imun umoral.
Reactia imuna celulara este declansata de contactul antigenului cu limfocitele T-helper care se diferentiaza in celule T-efectoare (de exemplu celule-killer), diferentierea ulterioara ducand la formarea celulelor T cu memorie si a celulelor T-supresoare. Celulele T-efectoare .reactioneaza direct cu antigenul .si/sau elibereaza o serie de factori cu rol in imunitatea celulara, cum ar fi limfokinele cu efecte chemotactice asupra monocitelor si de crestere a capacitatii lor de migrare. Sistemul complement este de asemenea activat, dirsii factori ai complementului luand parte la secntele de reactie din procesele imunologice.
Splina produce peptidele tuftsin si properdina, care au proprietati marcate.de opsonizare. in cadrul imunitatii celulare, multe microorganisme pot fi fagocitate in splina fara a suferi opsonizarea si fara activarea complementului. Cocii incapsulati (pneu-mococii si meningococii) si Hemophilus influenzae sunt fagocitati numai dupa opsonizare, opsonizarea intarziata fiind una din cauzele patogenitatii inalte a acestor bacterii la splenectomizati.
Celulele T cu memorie reprezinta suportul memoriei imunologice asigurand timp indelungat imunitatea impotriva antigenelor recunoscute. Alaturi de celulele T-helper ele au un rol important in formarea anticorpilor.
Functiile splenice in raspunsul umoral. Imunitatea umorala consta in producerea de anticorpi (glo-buline imune) de catre limfocitele mature si plasmo-cite. Stimularea antigenica a limfocitelor B le transforma in imunoblasti B care vor produce plasmocite formatoare de anticorpi si celule cu memorie. Celulele cu memorie vor antrena un raspuns imun secundar, intens si rapid, la repetarea contactului cu antigenul. Plasmocitele care sintetizeaza anticorpi sunt mobile, incat se pot acumula si in alte tesuturi limfatice sau in organe nelimfatice. Imunoglobu-linele sintetizate de plasmocite cuprind 5 fractiuni: igG care neutralizeaza toxinele microbiene si este un anticorp tardiv (apare la 2-3 saptamani de la stimularea antigenica), IgA care formeaza un strat protector pe mucoasele digestiva si respiratorie, IgM care este un anticorp precoce impotriva bacteriilor Gram-negati si se sintetizeaza preponderent in splina, IgD legat de suprafata limfocitelor B (functie neclara) si IgE cu rol in reactiile anafilac-tice.In sistemul de raspuns umoral, factorii complementului joaca un rol important in reactiile antigen-anticorp prin initierea reactiilor enzimatice care duc la distrugerea membranei celulare si citoliza.
Functii meolice. Splina depoziteaza fierul sub forma de feritina (apoferitina + fier trivalent) in celulele reticulare. Fierul este eliberat in conditii de hipoxie prin activarea feritinei. Depunerea excesiva de fier la nilul splinei apare in bolile hemolitice (sferocitoza ereditara si anemiile hemolitice auto-imune).In sistemul reticulohistiocitar al splinei se deruleaza reactiile biochimice care transforma hemoglobina in pigmenti biliari neconjugati, proces exacerbat in anemiile hemolitice.
De asemenea, splina participa la meolismul glicolipoidelor (cerebrozide si gangliozide), care in conditiile unor defecte enzimatice genetice se tezaurizeaza in splina.



Tipareste Trimite prin email



loading...






Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2020 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor


  Sectiuni Patologia chirurgicala a pancreasului:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai