mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  



Splina
Index » Patologia chirurgicala a pancreasului » Splina
» Complicatiile splenectomiei - complicatii imediate

Complicatiile splenectomiei - complicatii imediate


Share





Complicatii imediate
Hemoragiile postsplenectomie surn cu o incidenta de 5-6%, din care jumatate impun relaparo-tomia pentru hemostaza (26).
Infectiile postoperatorii (supuratia plagii, infectiile pulmonare si urinare, abcesele subfrenice) sunt mai frecvente dupa splenectomie decat dupa alte operatii pe etajul abdominal supramezocolic. Incidenta lor este semnificativ mai mare la pacientii cu ciroza, tumori maligne, imunosupresie si daca intra-operator s-a deschis tubul digestiv. in aceste cazuri este indicata antibioterapia profilactica.



Febra postsplenectomie apare, cu o incidenta de 10% (1*7), de obicei la cateva zile postoperator si persista 7-l0 zile fara a avea o etiologie edenta. Cauzele posibile ar fi: infectii nerecunoscute (hemo-culturi pozitive, remisiune dupa antibioterapie), pancreatita acuta latenta, tromboza splenoportala.
Pancreatita acuta surne la 2-4% din splenecto-mizati (17, 26) si poate avea cauze diverse: traumatismul direct al cozii pancreasului (in timpul mobilizarii splinei si/sau ligaturii vaselor splenice), ischemie glandulara prin interceptarea arterei pancrea-tice caudale sau a arterei recurente a cozii pan-creatice (ramuri ale arterei splenice), intreruperea tranzitorie a fluxului sangn pancreatic in cursul procedeelor chirurgicale de conservare a splinei. Diagnosticul se face prin monitorizarea postoperatorie a enzimelor pancreatice.
Complicatiile tromboembolice sunt mai frecvente dupa splenectomie, in absenta tromboprofilaxiei incidenta lor fiind de 10% cu 3% embolii pulmonare precoce (26). Factorul determinant principal este hipercoagulabilitatea prin trombocitoza postoperatorie, prezenta la 2-l0 zile postsplenectomie in 50% din cazuri (26). Ea este maxima intre zilele 7-l2 si de obicei tranzitorie, dar poate persista pana la 3 luni. Profilaxia perioperatorie a tromboflebitei cu droguri antiplachetare si/sau heparina cu molecula mica trebuie indicata sistematic la toti pacientii cu trombocitoza postoperatorie de peste 600 * 109/l (6, 26). in cazurile cu trombocitoza persistenta tromboprofilaxia va fi continuata pana la normalizarea numarului plachetelor circulante. Dupa introducerea tromboprofilaxiei sistematice, frecventa tromboflebitei nu este mai mare dupa splenectomie decat dupa alte interventii chirurgicale pe etajul abdominal superior.


Complicatii tardive

Complicatiile tardive sunt determinate in principal de susceptibilitatea crescuta la infectii a sple-nectomizatilor, care poate fi indelungata sau definitiva.
Infectiile minore (angine, sinuzite, piodermii, infectii urinare) au fost constatate la 30% din sple-nectomizati (26).
Sepsa sistemica fulminanta surne cu o incidenta de 1-5% (15, 17, 26), uneori la multi ani dupa splenectomie (16-25 ani), riscul fiind maxim in primul an postoperator si la copii sub 5 ani. S-a constatat ca sepsa sistemica fulminanta apare in primul an la 11% din pacientii splenectomizati pentru traumatisme, afectiuni hematologice sau boli splenice primare si la 28% din cei cu splenectomii tactice (26). in 80% din cazuri, sepsa sistemica fulminanta a debutat in primii 2 ani dupa splenectomie (7). Ea este cauzata de contaminarea cu germeni incapsulati: Streptococcus pneumoniae (pneu-mococul) (50% din cazuri), Neisseria meningitis (meningococul), Hemophilus influenzae. Uneori, agentul patogen este Escherichia coli, stafilococul hemolitic, stafilococul piogen sau specii de Salmo-nella. Gratatea infectiei este atribuita aspleniei
care este cauza unei deficiente imunologice severe prin reducerea functiei de clearance a antigenilor intravasculari, a productiei de anticorpi si a procesului de opsonizare.


Debutul clinic este brutal, in conditiile de sanatate aparenta si, de obicei, in absenta unui focar infectios edent. Primele simptome sunt necarac-teristice si pot imita gripa. in scurt timp, pacientul prezinta febra septica, pierderea cunostintei si soc septic cu evolutie rapida spre sindromul de coagulare intravasculara diseminata. Hemoculturile sunt pozitive, identificand germenul cauzal. Prognosticul este deosebit de sever, cu deces in cateva zile. Rata mortalitatii ajunge la 50-80% (6, 7, 15, 17, 26), mai ales dupa splenectomiile pentru afectiuni hematologice sau tumori maligne, inclusiv dupa splenecto-mia tactica in cancerele digestive.
Tratamentul curativ cu antibiotice va fi inceput de la primele semne de infectie, dupa efectuarea examenului bacteriologic (hemocultura). in principiu, pacientii splenectomizati trebuie instruiti asupra riscului crescut al infectiilor grave si, cu deosebire, asupra necesitatii instituirii tratamentului precoce in orice afectiune febrila.In faza de sepsa declarata se va institui terapia intensiva si se vor administra doze masive de antibiotice cu spectru larg, imunoglobuline din clasele G si M, antitrombine si heparina pentru prevenirea coagularii intravasculare diseminate si blocanti H2 pentru profilaxia ulcerelor de stres.
Profilaxia cea mai eficienta a sepsei sistemice fulminante este conservarea ortotopica a splinei normale si cu vascularizatia intacta sau a cel putin 25% din parenchimul splenic functional. Daca totusi splenectomia nu poate fi etata este indicata profilaxia cu antibiotice si/sau vaccinoprofilaxia. Pacientii cu splenectomie electiva vor fi imunizati activ fata de pneumococi (cu Imovax sau Pneumovax) cu 3 saptamani inainte de operatie. Vaccinarea este indicata si in cazul splenectomiei partiale, avan-du-se in vedere esecul posibil al operatiei de conservare a splinei si, de asemenea, dupa autotrans-tul heterotopic de tesut splenic. Imunizarea activa antimeningococica nu este recomandata sistematic, ci numai la pacientii splenectomizati care calatoresc in zonele tropicale (26). Vaccinoprofilaxia fata de Hemophilus influenzae este indicata de rutina atat la copii (2 imunizari pana la varsta prescolara), cat si la adulti (imunizare anuala). Anti-bioterapia profilactica perioperatorie este recomandata la toti pacientii cu splenectomie de urgenta si ea va fi continuata pana la vaccinarea postoperatorie, care trebuie efectuata cat mai precoce. Revaccinarea se va face la 5 ani, exceptand pacientii cu tratament imunosupresiv la care va fi facuta mai devreme (2-3 ani). Vaccinarea nu este indicata la copii splenectomizati sub varsta de 2 ani, la care se va face profilaxia antibiotica cu penicilina G. Antibioticele cu spectru larg sunt indicate profilactic in mod particular dupa splenectomie la politrauma-tizati, la cei cu leziuni coexistente ale scerelor abdominale catare si la pacientii cu splenectomii tactice.



Tipareste Trimite prin email



loading...






Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2020 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor


  Sectiuni Patologia chirurgicala a pancreasului:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai